„În grădina lui Lipan”
„Sand avea o vacă săritoare, care spărgea gardul şi întra mai toate dilele în grădina lui Lipan, causându-i pagube. Vineri noaptea a sărit earăşi acea vacă în grădină. Sand a trimis mai întâi femeea şi vedând că nu capătă vaca înapoi s’a dus înfuriat la casa lui Lipan şi a cerut să ia vaca înapoi. Iftimia lui Lipan s’a opus, spunându-i lui Sand să vie diua, după ce va fi constatată paguba, ear’ nu în miedul nopţii, sau să-i dee vre’un zălog (de care era plină camara sa, căci Sand dă bani cu camătă şi vândând rachiu pe furiş la sătenii din Vama, pe datorie, avea destule cojoace şi sumane zălogite). Sand nu s’a învoit la aceasta şi astfeliu s’a apucat a se ghionti cu femeea...”.
„Gazeta Bucovinei”, Anul I, nr. 26, Cernăuţi, Iulie 1891.
„Circulaţia trenurilor”
„E noapte şi oraşul de mult s-a scufundat în tăcere. Doar cîteva ferestre luminate arată că acolo oamenii îşi continuă munca. Acum, în puterea nopţii, gara are viaţa ei. Trenurile continuă să sosească şi să plece iar călătorii, în aşteptare, se plimbă nerăbdători pe peronul gării. Îi admiră poate pe mecanicii de locomotivă care reuşesc să conducă trenul cu exactitate. Ei nu ştiu însă că la buna circulaţie a trenurilor îşi dau concursul zeci de oameni care, în timpul zilei sau în puterea nopţii, fie că sînt pe linie unde fac reparaţii între intervalele de trecere a trenurilor, fie că întreţin instalaţia care deserveşte siguranţa circulaţiei trenurilor, fie că le dirijează. Multe nu ştie călătorul. E noapte şi oraşul de mult s-a scufundat în tăcere”.
„Zori noi”, Anul XVIII, nr. 5152, Suceava, Duminică 5 iulie 1964.