Ion DRĂGUŞANUL

UDEŞTI (III). În 1890, comuna Udeşti, incluzând doar satul Udeşti, avea 2.000 locuitori, primar fiind George Cortuşan. Ilie Cosmiuc şi George Muntean erau învăţători, paroh era Vasile Popovici, iar cantor bisericesc – Leon Popovici.

O colectă a darurilor de nuntă, strânsă, în octombrie 1891, de cantorul bisericesc Leon POPOVICI, de conducătorul de şcoală Ilie Cosmiuc şi de socrul mic, proprietarul Ananie Neamţu, tatăl Zamfirei, pe care o mărita după fiul primarului Udeştilor, în 1891, Ioan alui Georgi Mihaiescu, păstrează următoarele nume ale unor localnici: N. Fallheier, parohul Vasile Popovici, Nicolae Căpitan, Leon Popovici, Ilie Cosmiuc, Ananie Neamţu, Maria Căpitan, Anton Zachmann, Gavril alui Georgi Mihaiescu, Giorgi alui M. Ciubotariu, Gavril Niculi, Ioan alui Gavril Mihaiescu, Constantin alui Georgi Mihaiescu, Gavril N. Griga, Domnica Mânicariu, Vasile alui Toader Mânicariu, Georgi alui Simion Mihaiescu, Georgi Cimpoieş, Constantin Neamţu, Georgi alui Gavril Cortuşan, Dimitrie Ienachevici, Nicolae Rotariu, Georgi alui Al. Griga, Nicolae Ştefuruc, Gavril Lăcătâş, Georgi alui Miron Ciubotariu, Vasile Căpitan, Ioan alui Cosma Bolohan, Georgi Popovici, Constantin Hâncu, Mihai alui Dimitrie Cimpoieş, Nicolae M. Rotariu, Simion alui Gavril Mihaiescu, Constantin Muntean, Manolachi Varzariu, Vasile Cortuşan, Mihalachi Mânicariu, Gavril Capră, Ioniţă Jescu, Ioan D. Mânicariu, Nicolae Cioban, Giorgi Sabie, Gavril alui Toader Mânicariu, Nicolae Raţă, Georgi Filipciuc şi Dimitrie Hrenciuc[1].

Corul de plugari din Udeşti, înfiinţat în 1901 de cantorul Ambrosiu Popovici, avea următoarea alcătuire:

Tenori I: Teodor Cimpoeş, Mihai Dragoman şi George Cibotar.

Tenori II: Mihai Bucandar şi George alui Dimitrie Motrici.

Bas I: Ioan alui Dimitrie Mihaescul şi Leon Dragoman.

Bas II: Nicolai Rotar, Vasile Jescu şi Nicolai Hâncu[2].

Cabinetul de lectură din Udeşti, „Unirea de sub Oadeci” a organizat, în 3 august 1902 „o petrecere poporală cu dans… în grădina spaţioasă a gospodarului Nicolai Beligan… frumos decorată cu copăcei de mesteacăn, cu icoana Maiestăţii Sale, împodobită cu cununi de flori şi steagurile imperiului şi cel tricolor… Se aflau 2 muzici la faţa locului, cari te făceau să uiţi, cel puţin pe câteva momente, de grijile acestei vieţi trecătoare; iar când mai cântau câte o horă, fără voie ţi se mişcau picioarele. Apoi s-a toastat în sănătatea Împăratului, s-a aşezat lumea la masă şi s-au ţinut cuvântări înfocate de către Leon Popovici, de profesorul Grigori Filimon, ctitorul însoţirilor raiffeisiene în Bucovina, de loc din Udeşti, de parohii Doroftei şi Sârbul, de primarul Constantin Jescu, petrecerea continuând până în zorii zilei următoare[3].

La Udeşti, în comuna natală a martirului Grigore Filimon (Plavalar, 11 iunie 1869 – Cernăuţi, 21 septembrie / 5 octombrie 1905), ctitor al băncilor populare româneşti din Bucovina, însoţirea raiffeisiană s-a înfiinţat în 1901, sub direcţiunea lui Gavril Cibotar, din însoţire făcând parte şi cătunul Poiana Silion. Cabinetul de lectură „Unirea” funcţiona, din 1899, în casa lui Vasile Mihăescu, cu 89 membri, 10 cărţi, 87 florini şi 85 creiţari avere, din conducerea bibliotecii săteşti făcând parte Vasile Popovici, Ilie Cosmiuc şi Ioan Reuţ.

Biserica Sfântului Dimitrie din Udeşti a fost construită, prin grija protopresviterului Vasile Popovici, în anul 1900. În 1907, paroh era protopresviterul Vasile Popovici, născut în 1819, preot din 1848, paroh din 1855, cantor fiind, din 1901, Leon Popovici, născut în 1851.

Din 1866, funcţiona la Udeşti o şcoală cu 4 clase[4].

La Udeşti s-au născut poetul Gavril Rotică (1 mai 1881), scriitorul Eusebie Camilar (7 octombrie 1910), criticul literar Constantin Călin (22 iunie 1940), muzicologul şi compozitorul Viorel Munteanu (2 mai 1944), poetul Constantin Ştefuriuc (5 mai 1946), poetul Liviu Popescu (7 iulie 1948) şi poetul şi publicistul Mircea Motrici (24 martie 1953).