Ion DRĂGUŞANUL

SUCEVIŢA (II). În 1810, soseşte la Suceviţa, însoţindu-l pe arhiducele Rainer, pictorul silezian Franz Iaschke, cel care avea să realizeze nouă acuarele cu peisaje bucovinene, acordându-i şi Suceviţei locul care i se cuvenea în tezaurul de simboluri româneşti ale Bucovinei.

În vremea aceea, când Franz Iaschke picta valea Suceviţei, satul se închegase binişor, odată cu sosirea câtorva grupuri de galiţieni, în majoritate huţani, Tănase şi Ioan Golombiovschi venind din Cozmeci-Galiţia, după cum mărturiseşte cronica parohială a satului Breaza, sat în care s-a mutat Ioan Golombiovschi, durându-şi casă nouă în august 1841.

Cu doi ani înainte de sosirea pictorului silezian, în 13 ianuarie 1808, vornic al satului Suceviţa era Iacov Coşmaţchi, dascălul se numea Banilceschi, iar printre săteni se numărau Gheorghe Iţcuş, care tocmai cumpăra o casă şi în Todireşti, precum şi „giuraţii” (martorii) Ioan Golembiovschi şi Ioan Bodnărescu.

În 9 martie 1823, s-a născut, la Suceviţa, Iraclie Porumbescu, primul mare prozator al Bucovinei. Iraclie era al doilea fiu al soţilor Atanasie şi Varvara Golembiovschi şi a copilărit în Suceviţa ca fiu de suflet al egumenului Ghenadie Plachentie, căruia îi fusese „vândut” simbolic, pentru că avea o sănătate firavă. La Karlsberg, cum se numea, pe atunci, Voivodeasa (întru amintirea „Domniţei Voevodului Movilă”), exista o şcoală primară a micii comunităţi germane, care se stabilise aici, iar Iraclie Porumbescu a făcut primele clase la Karlsberg-Voivodeasa, înainte de a-şi continua desăvârşirea la şcolile cele mari din Suceava, Cernăuţi, Lemberg şi, iarăşi, Cernăuţi.

În 3 februarie 1823, s-a născut, la Suceviţa, publicistul Toader Sireteanu.

În 9 iulie 1887, într-o zi de sâmbătă, Prinţul de coroană Rudolf, cel care a murit, într-o tainică poveste de dragoste, în 1888, la Mayerlling, a vizitat Suceviţa. „În Suceviţa, primi pe Alteţa Sa c.r. egumenul mănăstirii, archimandritul I. Filipovici, cu tot conventul, şi, după săvârşirea unui Te Deum, în mănăstire, se interesă Alteţa Sa Imperială foarte mult de antichităţi şi de feluritele lucruri cusute de mânile voevodeselor şi prinţesele vechilor voevozi (Prinţul de coroană Rudolf a binevoit să ordone cumpărarea unei icoane, care reprezintă mănăstirea Suceviţa. Această icoană este lucrată de Eugeniu Maximovici, profesor gimnazial din Rădăuţi, şi este menită pentru galeria privată de icoane a Alteţei Sale)”.

„Icoana” era, desigur, un tablou al marelui pictor bucovinean Eugen Maximovici.

În vara anului următor, 1888, „în aducere aminte de prezenţa Alteţei Sale, principele de coroană Rudolf, în Bucovina, fu ridicat un monument în Voivodeasa, lângă sfânta mănăstire Suceviţa. La dezvelirea monumentului au fost de faţă Excelenţa Sa guvernatorul ţării Baron Pino, apoi Baron Mustaţă, în numele comitetului ţării, şi arhimandritul sfintei mănăstiri Suceviţa Hilarion Filipovici”[1].

O listă de colectă pentru Societatea „Şcoala Română”, făcută la îndemnul gospodarilor George Iţcuş, George Badale şi George Chiraş, la începutul anului 1895, menţionează următoarele nume de suceviţeni: preotul A. Gribovici, primarul Dimitrie Zaremba, Constantin Chiraş, Vasile Chiraş, Vasile Stolerciuc, Ioan Hrehorciuc, Petru Chiraş, George Golembiovschi, Ioan Vatamaniuc, Nicolai a lui Ioan şi Simion Bodnarescu, Ioan Bocico, Petre Marco, Andrei Vatamaniuc, George Corjin, George Albu, Ioan Bocico, Ioan Alui Ştefan Sanizeac, Ioan alui Dimitrie Fâşcu, Ioan Chiraş, Vasile Zaremba, Mihai Chizevschi, George Druza, Andrei Ursulean, Vasile Iţcuş, Fedor Iţcuş, Dimitrie Vatamaniuc, Ioan Chiraş, George Cazac, Ioan Cazac, Simion Chiraş, Simion alui Simion Cazac, Vasile Banilevici, George Şumleanschi, Artemie Vatamaniuc, Vasile Husarciuc, Roman alui Petre Bodnarescu, Vasile alui George Vatamaniuc, Vasile Golembiovschi, Efrem alui Ioan Sanizeac şi Andrei Chiraş[2].

O altă listă de colectă, din mai 1896, pentru Internatul de băieţi români din Cernăuţi, încredinţată preotului Ambrosie Grigorovici, menţionează următoarele nume de locuitori ai Suceviţei: preotul Eleazar Sosnovici, primarul Dimitrie Zaremba, Simion Bodnarescul, Avramia lui Simion Bodnarescul, Agripina lui Ioan Serafinovici, Ieremie alui Anton Chiraş, Vasile Stolerciuc, Ignatie Hrehorciuc, Ioan Vatamaniuc, Samuil Chiraş, Ironim Lazarescu, George Badale, Luca Bodnarescul, Iacob Bocico, Teodor Alui Ilie Struş, Ilie Precopciuc, Ioan Petriuc, Ifrim Tcaciuc, Vasile Zaremba, Aniţa lui Ştefan Bocico, Simion Brăilean şi Mihai Bodnarescul[3].