Ardeleanu: Neajunsurile învăţământului sunt condamnate de Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului Ponta

Deputatul PNL de Suceava Sanda-Maria Ardeleanu a sesizat faptul că rapoartele de activitate prezentate recent de inspectoratele şcolare judeţene dezvăluie o parte din neajunsurile cu care se confruntă învăţământul românesc. Ardeleanu a ţinut să precizeze că aceste neajunsuri sunt condamnate de Ordonanţele de Urgenţă emise de Guvernul condus de Victor Ponta. Într-o declaraţie politică susţinută în Parlamentul României, Sanda-Maria Ardeleanu arată că printre aceste neajunsuri se numără dotarea minimă a cabinetelor şi laboratoarelor şcolare, acolo unde ele nu au fost transformate în săli de clasă, din lipsă de spaţiu, suportarea achiziţionării sau confecţionării dotărilor din laboratoare de către cadrele didactice, dar şi tehnica informatică uzată şi înlocuită parţial în puţine laboratoare. Ardeleanu a precizat că alte probleme ale învăţământului românesc ţin de creşterea numărului de elevi la 40 într-o clasă, în timp de numărul calculatoarelor într-un laborator de informatică a rămas la 25, lipsa completă a laboratoarelor de chimie, biologie sau fizică în unele şcoli, existenţa unui fond de carte învechit şi uzat în biblioteci, dar şi săli de sport improprii, nedotate corespunzător cu materiale didactice.

„La aceste probleme se adaugă şi cazurile în care actul educaţional se desfăşoară <pe propria răspundere> a cadrelor didactice care fac eforturi substanţiale pentru a primi copiii în şcoli, fiind puşi chiar în situaţia de a amenaja săli de clasă în imobile proprietate personală. Mii de copii învaţă în şcoli fără autorizaţie sanitară, iar alte sute, majoritatea din familii defavorizate, nici nu mai ajung vreodată într-o sală de clasă, rămân nealfabetizaţi, fără vreo şansă la o viaţă mai bună”, a declarat deputatul PNL de Suceava, care a mai adăugat că „în directă legătură cu una din problemele semnalate în raportările cadrelor didactice, şi anume existenţa unor dotări minime, depăşite moral şi fizic, în liceele cu învăţământ profesional şi tehnic, unde activitatea de clasă se bazează pe componenta practică, se află poziţia PNL privind învăţământul dual”.

Ardeleanu explică amendamentele depuse de PNL pentru funcţionarea învăţământului dual

Ardeleanu a subliniat faptul că în cursul săptămânii trecute, în Camera Deputaţilor, prin eforturile parlamentarilor PNL, s-a reuşit corectarea OUG nr. 94/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, prin impunerea unor amendamente care vizau funcţionarea învăţământului dual. Ea a explicat că ordonanţa creştea birocraţia din sistem şi scădea spre zero şansele elevilor din comunităţile sărace să urmeze cursurile unei şcoli profesionale, intenţia Guvernului fiind clar de a desfiinţa aceste şcoli. „Concret, mediul privat era obligat să plătească salarii elevilor, să ceară aprobări de la mai multe instituţii şi consilii, iar învăţământul dual era limitat la doi ani. Ignorând practic statisticile, unul din patru tineri este şomer, iar 16% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu studiază şi nici nu urmează nici un curs de formare profesională, Guvernul Ponta a dorit să împiedice mediul privat să susţină învăţământul profesional, adică exact cei care pot suporta modernizarea laboratoarelor de specialitate, şi care, ulterior, ar fi devenit beneficiarii direcţi ai acestei forţe de muncă”, a declarat Sanda-Maria Ardeleanu.

Ea a mai spus că amendamentele impuse de PNL au vizat în principal ca învăţământul dual să se poată desfăşura pe bază de contract de tip formare profesională, şi nu aşa cum prevedea ordonanţa, ca elevul să aibă obligatoriu un contract de muncă şi antreprenorii să fie obligaţi să plătească un salariu elevului. Astfel, Ardeleanu a arătat că liberalii au susţinut acest lucru deoarece consideră că pentru atragerea investitorilor este nevoie de forţă de muncă bine calificată şi infrastructură, şi nu de taxări şi birocratizări inutile. Deputatul PNL de Suceava a mai afirmat că prin eforturile liberalilor, învăţământul de tip dual poate începe imediat după absolvirea gimnaziului şi nu, aşa cum prevedea ordonanţa, după învăţământul obligatoriu.

„Conform OUG 94/2014, elevii, după absolvirea clasei a VIII-a, trebuiau să urmeze o altă formă de învăţământ, încă doi ani, de exemplu un liceu, iar apoi, după <învăţământul obligatoriu>, să abandoneze liceul şi să intre în sistemul profesional de tip dual. Risipă de timp, resurse şi chiar de candidaţi”, a mai precizat Sanda-Maria Ardeleanu. Nu în ultimul rând, ea a spus că tot la iniţiativa PNL, din anul şcolar 2014-2015, şcoala profesională se întinde pe durata a trei ani, şi nu a doi ani, aşa cum era până de curând. Ea a declarat că OUG 94/2014 stabilea ca termen de finalizare a învăţământului dual vârsta de 18 ani, limitându-se astfel durata şcolii profesionale la doi ani, durată insuficientă pentru pregătirea în meserii cu grad mai ridicat de complexitate.

„Mai trebuie amintit că prin Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 a fost reînfiinţat învăţământul profesional omorât de PSD, acesta fiind gândit ca o alternativă pentru deprinderea unei meserii. Astfel, dacă în anul şcolar 2012-2013 doar 11.368 de elevi alegeau şcoala profesională, anul acesta, numărul lor s-a triplat, a ajuns la 35.740. Pentru anul şcolar viitor era estimată cifra de 50.000 de elevi. În aceste condiţii, amendamentele PNL la OUG nr. 94/2014 devin vitale pentru salvarea învăţământului profesional de care tinerii români au mare nevoie”, a încheiat Ardeleanu.