Ursaciuc şi-a făcut tricou cu „Φ Gura Humorului” ca să arate că oraşul nu a primit nici un leu de la bugetul de stat

Protest inedit al primarului de Gura Humorului, Marius Ursaciuc, după ce oraşul pe care-l conduce nu a primit nici un leu de la buget prin Legea bugetului de stat pe 2015 pentru echilibrarea bugetului local. Ursaciuc şi-a imprimat un tricou galben cu „Φ Gura Humorului”, „Φ” reprezentând simbolul matematic care semnifică mulţimea vidă sau, mai simplu, „zero barat”. El a venit îmbrăcat cu tricoul la conferinţa de presă organizată ieri de reprezentanţii vechiului PNL din noul PNL, arătând că „Φ Gura Humorului” va fi de acum înainte noul logo de promovare a oraşului. „Până acum aveam tricou cu <I love Gura Humorului>, iar  acum l-am schimbat cu <Φ Gura Humorului>. Nu mă întrebaţi de unde e acest <Φ>. Cred că vine de la finanţe, de la finanţări, de zero barat, cât i s-a dat oraşului Gura Humorului şi hai să spunem că va fi o simplă modalitate nu de a protesta, ci de a încerca să îndrept o lege care nu funcţionează corespunzător. Facem tricouri de genul acesta şi pentru alte localităţi. Siretul va avea un tricou cu  <Φ Şiret> ca să te descurci. E mulţimea vidă dacă ne referim la sumele de  echilibrare”, a explicat Ursaciuc.

 

Ursaciuc susţine că formula adoptată pentru echilibrarea bugetelor locale are multe erori, creând mari discrepanţe între localităţi

În calitate de membru în Comitetul Director al Asociaţiei Oraşelor din România, Marius Ursaciuc a criticat modul de repartizare a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale, arătând că formula adoptată are multe erori, creând mari discrepanţe între localităţi.

„Am avut o întâlnire cu ministrul de Finanţe săptămâna trecută, împreună cu mai mulţi colegi din Asociaţia Oraşelor din România, căruia i-am explicat că sunt mari discrepanţe care se creează prin aplicarea acestei formule care nu ţine cont de nici un element. Astăzi ajungem la concluzia că cel mai mic municipiu din România, care este Adjud, cu 11.000 de locuitori, primeşte sume de echilibrare de 117 miliarde de lei vechi şi oraşe ca Târgu Neamţ sau Comăneşti, cu peste 25.000 de locuitori, primesc <Φ>, adică nimic. Nu e nici o diferenţă între complexitatea serviciilor pe care le asigură un municipiu şi un oraş mediu sau mare. E foarte bine că au primit localităţile mici bani, dar nu poţi să compari cea mai mică comună din România, care are 100 de locuitori, şi să consideri că are nevoie de aceeaşi sumă cu comuna Dumbrăveni, care are peste 10.000 de locuitori. Mai mult decât atât, tot prin lege oraşele medii sunt obligate să deservească populaţii de 65.000 de locuitori prin sistemul de evidenţă computerizată a persoanelor finanţat exclusiv de primării”, a spus Ursaciuc.

Primarul de Gura Humorului a arătat că Asociaţia Oraşelor din România a propus realizarea unui buget minim pentru fiecare localitate care să ţină cont de numărul populaţiei, sumele de cofinanţare a proiectelor europene angajate în credite, de lungimea infrastructurii, de numărul corpurilor de iluminat, de complexitatea serviciilor pe care le oferă administraţia publică respectivă şi de statutul de staţiune turistică de interes local sau naţional. 

 

„S-ar putea ca la rectificarea de peste şase luni să nu mai poţi să resuscitezi  mortul”

El a subliniat că Primăria Gura Humorului are într-adevăr un buget mare, însă plăteşte anual rate de şase milioane de lei la creditele luate pentru cofinanţarea proiectelor. „Întreb încă o dată public:  ce o să facem în condiţiile unui buget de genul acesta? O să punem liceele şi şcolile să aleagă între burse şi deplasarea profesorilor? Ce o să le spunem celor de la spitalul din Gura Humorului care pentru acreditare au nevoie de investiţii care nu pot fi acoperite de actualul contract cu Casa de Sănătate? Ce o să le spunem celor de la şcoli sau grădiniţe care spun că pentru obţinerea avizelor de funcţionare au nevoie de multe lucruri de la ISU şi pe care tot primăria trebuie să le rezolve? Aşa că e nevoie să priveşti diferit un oraş de 2.000 de locuitori faţă de unul cu peste 10.000 de locuitori”, a spus Ursaciuc.

Asociaţia Oraşelor din România, a spus Ursaciuc, solicită Ministerului Finanţelor Publice să aloce pentru primele două trimestre din acest an localităţilor care nu au primit nici un leu sume minime necesare pentru funcţionare, urmând ca în trimestrul trei, când se poate modifica legea, să fie alocate sume mai mari după o nouă formulă de calcul. „Măsurile trebuie luate în acest prim semestru, pentru că în condiţiile în care nu se întâmplă asta s-ar putea ca la rectificarea de peste şase luni să nu mai poţi să resuscitezi  mortul”, a  conchis Ursaciuc.