Costel Iftinchi, sculptor, pictor, fotograf, scriitor şi editor, fondatorul şi redactorul-şef al revistei trimestriale „Galeria Naivă” (Revista Artei Naive din România), autor, între altele, al enciclopediei „50 de ani de artă naivă în România” şi organizatorul - împreună cu sculptorul sucevean Toader Ignătescu - a primei tabere de artă naivă din arealul bucovinean (Păltinoasa, 2013), a scos de sub tipar, la editura pe care o coordonează (CreArt, Iaşi), un volum de versuri pe care-l ilustrează cu propriile sale desene.
Poezia lui Costel Iftinchi, spune prozatoarea Ana Vacarciuc într-un „Cuvânt înainte”, „are implicaţii antologice care marchează în vers iubirea, singurătatea, tumultul, resemnarea, neliniştea, chiar şi misterul”. „Totul vibrează”, remarcă ea, şi „exprimă pasiune”.
Dacă poemele lui Costel Iftinchi vizează stări („Dezorientare”, „Tristeţe”), sentimente („Iubirea”, „Speranţa”), sunt dedicate celor apropiaţi („Părinţii”, „Bunica”), unor lucruri („Orologiul”), locuri („Parcul”) sau intervalelor de timp cu care ne măsurăm existenţa („Secunda”, „Dimineaţa”, „Noaptea”...), desenele (în creion) conturează universul alambicat al artistului în manieră naivă.
Secţiunea grafică de la finalul cărţii, circumscrisă genericului „Expresivităţi”, constă într-o suită de portrete ale unor pictori şi sculptori naivi, scriitori, oameni din sectorul cultural cu care a interacţionat autorul.
Mădălina Munteanu, referent cultural la Institutul Naţional al Patrimoniului, subliniază în textul însoţitor, intitulat „Expresivităţi surprinse”, că tocmai ridurile sunt cele care conferă expresivitate chipurilor creionate de autor.
Chipuri în care-i recunoaştem pe pictorii Ioan Bălan, Gheorghe Bălăceanu, Gheorghe Boancă, Jan Duţă, Vasile Filip, Costică Onuţă, Calistrat Robu, Jana Ghemeş, Denisa Mihăilă, sau sculptorii Gheorghe Durac, Gavril Nichitean, George Molin, ca să îi menţionăm doar câţiva dintre cei care alcătuiesc galeria de portrete creionate de Costel Iftinchi.
Identităţi „vesele, melancolice, meditative, zâmbitoare sau nu, disponibile, deschise sau mai introvertite...”, cum remarcă Mirela Mihăilă, documentarist la Institutul Naţional al Patrimoniului, chipuri care suscită atenţea celor care deschid această carte.