Dumitru Covalciuc, Nicolae Şapcă, Ciprian Bojescu: „File din istoria satului Iordăneşti”

A apărut recent, sub egida Societăţii Culturale „Arboroasa”, ca urmare a eforturilor conjugate a trei autori dintre care doi cu obârşie iordăneşteană, lucrarea monografică intitulată „File din istoria satului Iordăneşti” (raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi, Ucraina), veche vatră moldavă atestată documentar din timpul domniei voievodului Petru Şchiopul.

Siretul, cu apa mai curată decât „Iordanul în care-a fost botezat Domnul Iisus”

Lucrarea, semnată de istoricul Dumitru Covalciuc, de jurnalistul Nicolae Şapcă, redactorul şef al ziarului „Monitorul de Hliboca”, şi de Ciprian Bojescu (un sucevean care a văzut lumina zilei la Iordăneşti), „n-a fost scrisă - aşa cum spune în textul introductiv primarul comunei, Gheorghe Lutic - cum se obişnuieşte pe alocuri pe baza legendelor, spuselor, celor auzite de contemporani de la şiruri de înaintaşi, ci pe temeiul documentelor de arhivă, a informaţiilor publicate în presa vremii, a cercetării minuţioase a numeroaselor izvoare în care s-au reflectat şi evenimentele ce s-au derulat, în înlănţuirea lor mai mult sau mai puţin dramatică, ori sub semnul unor vădite primeniri spirituale, pe teritoriul acestui sat de pe Valea Siretului în ultimele patru veacuri şi ceva”.

Lucrarea, care reproduce pe primele file „Legenda Iordăneştiului” (în care arhanghelii Mihail şi Gavril, coborâţi pe Pământ, au ajuns pe malul Siretului, cel cu apa mai curată decât „Iordanul în care-a fost botezat Domnul Iisus” şi văzând satul i-au spus Iordăneşti) se structurează pe secţiuni care vizează „Întemeierea şi evoluţia aşezării în perioada moldovenească”, „Vechile hotare”, „Microtoponime”, „Proprietarii moşiei”, „Populaţia”, „Cadrul administrativ şi social-politic în perioada 1775-1918”, aduce în atenţia cititorului „Arcăşia” şi „Folclorul din prima jumătate a sec. al XX-lea”, se referă la traiul şi îndeletnicirile oamenilor, la învăţământ şi Biserică, şi urmăreşte situaţia localităţii de după ocupaţia sovietică, până în zorii secolului XXI.

Cartea pune la dispoziţia cititorului informaţii la zi despre „Gazetele din Iordăneşti”, „Scriitori, ziarişti şi traducători”, „Iordăneşteni cunoscuţi”, şi oferă o amplă prezentare a teatrului popular de Crăciun din localitate, oferind la final o secţiune bogat ilustrată cu „Imagini din istoria satului Iordăneşti”.

În anul 1966, satului Podlesnoie i se reîntoarce numele Iordăneşti

Un sat de dincolo de actuala frontieră românească, cu istoria lui zbuciumată, despre care găsesc de cuviinţă că e bine să se ştie următoarele: „La 24 decembrie 1989, din iniţiativa unui grup de tineri iordăneşteni, în căminul cultural din localitate s-au adunat circa 6000 de săteni care au fondat filiala din sat a Societăţii pentru cultura românească <Mihai Eminescu>. Pentru prima dată în perioada postbelică aici a fluturat simbolul naţional - drapelul tricolor, dar în bernă, fapt ce ţinea de revoluţia din patria istorică - România”...De abia în 1996 Rada Supremă a Ucrainei independente adoptă Hotărârea nr. 133/95 PV, prin care satului Podlesnoie i se reîntoarce numele Iordăneşti”.