Fostul deputat Ştefan Buciuta urmează să-şi piardă funcţia de preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România

Uniunea Ucrainenilor din România, structură care are un număr important de membri şi în judeţul Suceava, se pregăteşte pentru a-şi alege un nou preşedinte. Asta după ce luni, 9 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin completul de cinci judecători, a respins apelul formulat de Ştefan Buciuta, fostul deputat care a reprezentat Uniunea Ucrainenilor din România în Parlament în legislatura 2008-2012.

Buciuta a fost condamnat în primă instanţă, în iunie 2014, de completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu suspendare pentru comiterea infracţiunii de conflict de interese. Instanţa supremă a mai decis şi un termen de încercare de trei ani, dar l-a obligat pe fostul parlamentar din mandatul 2008-2012 la plata a 3.500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către statul român. Soluţia de anul trecut a fost confirmată de instanţa supremă la începutul acestei săptămâni şi are un caracter definitiv.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, Ştefan Buciuta a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, întrucât a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă al fiicei sale, prin care aceasta a fost angajată, în perioada 15 decembrie 2008 - 14 septembrie 2012, în funcţia de expert în cadrul biroului său parlamentar, în Circumscripţia electorală nr. 27 Maramureş - Colegiul uninominal nr. 7.

Prin angajarea la biroul parlamentar, fiica lui Ştefan Buciuta a încasat venituri salariale de 59.499 de lei.

Potrivit articolului 253 indice 1 din Codul Penal, "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă".

Miză uriaşă pentru ocuparea acestei funcţii

Potrivit statutului Uniunii Ucrainenilor din România, preşedintele acestei structuri îşi pierde automat funcţia dacă pe numele său a fost pronunţată o condamnare definitivă. Mai exact, acest aspect este prevăzut de articolul 24, litera d, iar acelaşi statut precizează că prerogativele sunt preluate de unul dintre prim-vicepreşedinţi, care are obligaţia ca în termen de maxim trei luni să organizeze alegeri pentru ocuparea funcţiei de preşedinte.

Înlăturat din funcţie pe cale judecătorească, Ştefan Buciuta nu vrea să cedeze puterea sub nici o formă, motiv pentru care încearcă să-şi impună în calitate de interimar unul dintre acoliţi. Miza este uriaşă, şi anume cele 70 de miliarde de lei vechi care vin anual de la bugetul de stat şi care pot fi gestionate într-un număr foarte mare de acţiuni.

Din păcate, aceşti bani nu au fost investiţi aproape niciodată pentru a sprijini comunitatea ucraineană, cu atât mai puţin cea existentă în judeţul Suceava. Mai mult, anul trecut, preşedintele Ştefan Buciuta intenţiona să returneze la bugetul de stat circa 30 de miliarde de lei vechi, bani pe care nu a fost capabil să-i cheltuiască.

Buciuta încearcă pe toate căile să-şi impună unul dintre apropiaţi, respectiv pe Mihai Macioca sau Miroslav Petreschi. Prim-vicepreşedinţii care pot prelua conducerea UUR mai sunt şi Gheorghe Hleba, respectiv suceveanul Ioan Robciuc.

Acesta din urmă ar trebui să adopte o poziţie care să lase în urmă trecutul, care nu a adus nimic notabil pentru ucrainenii din judeţul Suceava.

Alegerea preşedintelui interimar al UUR ar putea avea loc chiar vineri, la Sighetu Marmaţiei, acolo unde este convocată RADA.

Pe ordinea de zi nu este trecut acest subiect, dar este foarte probabil să se discute la capitolul „diverse”. Tot aici ar trebui inclusă şi o discuţie despre modul în care s-a cheltuit în ianuarie 2015 suma de un miliard de lei vechi pentru un festival de colinde organizat tot la Sighetu Marmaţiei, în condiţiile în care RADA aprobase iniţial jumătate din această sumă.

Se pare că totul a fost posibil pe filiera unuia dintre apropiaţii fostului deputat, prim-vicepreşedintele UUR Miroslav Petreschi. Mai exact, acesta a organizat festivalul în calitate de preşedinte al filialei UUR Maramureş, iar avizul pentru decontarea banilor s-a făcut de către fiul său, care deţine funcţia de director economic al UUR. Curat-murdar, s-ar putea spune fără teama de a greşi.