Peste 1.000 de zile de arest în dosarul Dîmbu - Bărbuţă - Olărean - Babiuc

Prin decizia luată vineri seară de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, lotul format din procurorul Dumitru Dîmbu, judecătorul Bogdan Bărbuţă, primarul Aurel Olărean şi afaceristul Constantin Babiuc a depăşit pragul a 1.000 de zile de arest preventiv.

Până ieri, 8 martie, Dîmbu, Bărbuţă şi Babiuc aveau deja peste 250 de zile de privare de libertate, în timp ce primarul suspendat al municipiului Rădăuţi era pe cale să atingă 180 de zile. Prelungirea cu încă 30 de zile a măsurii arestului preventiv, în condiţiile în care nu va interveni nimic deosebit în dosar, înseamnă că sucevenii vor intra într-un nedorit top al persoanelor private de libertate în mod excesiv, cu menţiunea că este vorba de persoane care nu au comis acte cu violenţă, în majoritatea situaţiilor fiind vorba de fapte de corupţie.

În frunte se află omul de afaceri Nelu Iordache, care a petrecut în spatele gratiilor în stare de arest preventiv 1 an şi 5 luni, fiind secondat îndeaproape de Daniel Nicolae, fiul unei procuroare de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu 1 an şi 4 luni de privare de libertate înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive. Locul trei este ocupat chiar de fosta şefă a Direcţiei de Relaţii Internaţionale din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Angela Nicolae, cu 1 an şi 1 lună de arest preventiv.

Părerile judecătorilor vizavi de starea de arest preventiv sunt împărţite

Măsura excesivă a arestului preventiv este un subiect de dispută inclusiv în rândul magistraţilor care trebuie să ia o decizie în dosarele pe care le judecă. Pe de o parte sunt judecători care admit propunerile venite din partea procurorilor, iar pe de altă parte sunt magistraţi care consideră că o măsură mai puţin restrictivă, precum arest la domiciliu sau control judiciar, este suficientă până la o eventuală condamnare definitivă.

Un caz concret este cel al judecătoarei Ioana Morar, de la Curtea de Apel Cluj, care a decis de cinci ori consecutiv înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru sucevenii Dîmbu, Bărbuţă, Olărean şi Babiuc. Decizia luată de ea a fost răsturnată cu 180 de grade de fiecare dată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un fapt interesant fiind acela că magistraţii de la instanţa supremă nu au dat până acum nici o motivare cu argumente solide.

Pe linia judecătoarei de la Cluj care consideră că procesul poate continua foarte bine şi cu „lotul” Dîmbu în stare de arest la domiciliu se înscrie şi vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Daniel Grădinaru.

Acesta este magistratul care l-a trimis în arest la domiciliu pe omul de afaceri Nelu Iordache, patronul firmei aviatice Blue Air.  Vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti a explicat şi motivele pentru care nu se mai impune arestul preventiv, o măsură care creează „aparenţa unei executări de pedeapsă”.

„Dincolo de natura şi gravitatea infracţiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, Curtea apreciază că perioada petrecută de acesta în stare de arest (de peste 1 an şi 5 luni) este de natură să diminueze pericolul concret pentru ordinea publică şi să atenueze sentimentul de insecuritate indus în rândul cetăţenilor, menţinerea inculpatului în stare de arest creând aparenţa unei executări de pedeapsă, iar nu a unei detenţii provizorii... Menţinerea unei persoane în arest preventiv trebuie să fie justificată de existenţa unor motive suficient de puternice indicate de către instanţe... După trecerea unei perioade de timp, instanţele sunt obligate să ia în considerare, chiar şi din oficiu, posibilitatea luării faţă de persoana privată de libertate a unor măsuri alternative (arestul la domiciliu ori control judiciar)”, este justificarea oferită de judecătorul Daniel Grădinaru.

Şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului spune că orice perioadă de detenţie trebuie „demonstrată în mod convingător”

Într-o analiză apărută pe site-urile specializate pe linie juridică sunt invocare în stoparea măsurilor excesive de arest preventiv inclusiv decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Este citat cazul Belchev contra Bulgariei şi cazul Şarban versus Moldova.

„Justificarea pentru orice perioadă de detenţie, indiferent cât este de scurtă, trebuie să fie demonstrată în mod convingător”.

În cazul concret al procurorului Dumitru Dîmbu, al judecătorului Bogdan Bărbuţă, al primarului Aurel Olărean şi al afaceristului Constantin Babiuc se pare că nu există o astfel de motivare convingătoare.

Marius Rădăcină, avocatul care-l reprezintă încă de la bun început pe Constantin Babiuc, spune că magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au oferit de cinci luni nici un motiv pentru prelungirea măsurii arestului preventiv în ceea ce-i priveşte pe clientul său şi pe ceilalţi trei inculpaţi aflaţi după gratii.

„Consider că în cauză s-a depăşit ceea ce Convenţia Europeană a Dreptului Omului numeşte <termen rezonabil>în care un acuzat să fie judecat sau eliberat în cursul procedurilor - art. 5 paragraf 3 CEDO - având în vedere că s-au împlinit 8 luni de arest, ceea ce înseamnă că Babiuc şi ceilalţi au executat deja 1 an de închisoare (conform regulilor de executare a pedepselor de 8 luni la an), şi asta în condiţiile în care judecata propriu-zisă încă nu a început”, a arătat avocatul Marius Rădăcină.

Dîmbu, Bărbuţă, Olărean şi Babiuc stau în aceeaşi celulă

O altă anomalie din dosarul Dîmbu-Bărbuţă-Olărean-Babiuc este aceea că toţi cei patru inculpaţi stau în aceeaşi celulă a Penitenciarului Gherla. Practic, aceştia au avut la dispoziţie jumătate de an pentru a-şi pune la punct o strategie de apărare, fără a fi deranjaţi de nimeni. Cu privire la acest aspect, avocatul Rădăcină a precizat: „Bunul mers al procesului penal ar fi mai degrabă asigurat prin plasarea în arest la domiciliu a clientului meu, astfel împiedicându-se un eventual risc de influenţare a celorlaţi inculpaţi, în condiţiile în care acum cei patru inculpaţi arestaţi se află în detenţie preventivă în aceeaşi cameră de penitenciar”.

Şi avocata care a reprezentat interesele procurorului Dumitru Dîmbu crede că măsura arestului preventiv nu se mai justifică la acest moment procesual.

„Plasarea în arest preventiv a celor patru nu poate influenţa în nici un fel mersul procesului. Toate probele sunt administrate şi în această fază procesuală nimic nu se poate întâmpla, mai ales că procedura camerei preliminare este o procedură statică. În timp ce alte persoane trimise în faţa instanţei pentru infracţiuni mult mai grave sunt judecate în stare de libertate, cei patru rămân şi acum în arest preventiv, unii dintre ei după nouă luni”, a declarat Lidia Vargan.

Pentru arestul celor patru am plătit deja mai bine de 100.000 de lei

Plasarea în arest preventiv a „lotului” Dîmbu ar însemna şi reducerea cheltuielilor la bugetul de stat. Astfel, pentru o lună de arest preventiv statul cheltuieşte 2.500 de lei cu fiecare deţinut, sumă în care sunt incluse salariile gardienilor, lumina şi celelalte cheltuieli uzuale. Un calcul simplu arată că până în prezent, luând la calcul şi următoarele 30 de zile de arest preventiv, cei patru suceveni au „consumat” aproximativ 90.000 de lei.

Aici se mai adaugă şi raţia de hrană zilnică, de circa 10 lei pentru fiecare deţinut, adică un total de peste 10.000 de lei. Nu trebuie neglijate nici celelalte cheltuieli, cum ar fi deplasarea la instanţele de judecată şi spitalizarea, cum s-a întâmplat de două ori în cazul lui Aurel Olărean.

Practic, până acum deţinuţii Dîmbu, Bărbuţă, Olărean şi Babiuc ne-au costat peste 100.000 de lei, în condiţiile în care plasarea lor în arest la domiciliu s-ar fi făcut pe cheltuiala lor.