Şase mediatori şcolari se îngrijesc ca numărul copiilor de etnie romă care frecventează şcoala să fie cât mai mare.
Mediatorii sunt repartizaţi în unităţi şcolare din medii considerate dezavantajate, respectiv în Voitinel, Ciprian Porumbescu, Berchişeşti, Vereşti, Iţcani şi Dorneşti. Aceştia sunt aleşi din rândul minorităţii rome, considerându-se că astfel vor avea o influenţă mai mare asupra acesteia.
Rolul mediatorului este de a încuraja implicarea părinţilor în educaţia copiilor, în viaţa şcolii, de a identifica problemele cu care se confruntă familiile din mediile considerate dezavantajate şi de a sprijini familia copilului în vederea înscrierii acestuia într-o unitate de învăţământ.
Potrivit fişei postului, mediatorul reprezintă vocea şcolii în comunitate şi a comunităţii în şcoală.
Director de şcoală: „Mediatorul este un câştig pentru şcoala noastră”
Cu toate că activitatea mediatorilor a condus la îmbunătăţirea vizibilă a frecvenţei şcolare, la reducerea abandonului, fapt recunoscut şi de directorii şcolilor unde mediatorii sunt angajaţi, numărul acestora este insuficient, iar angajări nu se pot face.
La Şcoala Gimnazială Vereşti, aproape 40% dintre elevi sunt de etnie romă.
Directorul şcolii, Sanda Mariana Turturean, apreciază activitatea şi contribuţia mediatorului în bunul mers al activităţii unităţii, menţionând că „este foarte necesară prezenţa acestuia. Este un câştig pentru şcoala noastră. Mediatorul şcolii noastre este rom, predicator, lider în comunitatea lui, astfel că îi poate influenţa şi îi poate convinge pe părinţi să-şi trimită copiii la şcoală. Important este că acesta îi şi monitorizează îndeaproape, astfel ca elevii să nu abandoneze ulterior. Din păcate, în comunitatea lor tradiţia este încă destul de puternică, astfel că fetele abandonează şcoala în clasele a VI-a - a VII-a pentru a se mărita. Băieţii termină totuşi opt clase”. Sanda Mariana Turturean a mai declarat că printre atribuţiile mediatorului se numără şi monitorizarea copiilor de vârstă preşcolară care nu sunt înscrişi la grădiniţă şi îndrumarea şi sprijinirea familiei copilului pentru înscrierea celui mic în învăţământul preşcolar.
De partea cealaltă, Rodica Cîrdei, directorul Şcolii Gimnaziale Voitinel, a povestit că numărul elevilor romi care au renunţat la cursuri a scăzut.
„Mediatorul s-a integrat foarte bine la şcoală, în comunitate şi ne ajută mult. Păstrează legătura dintre familie şi şcoală, are program de teren şi program la şcoală. Pentru că preşcolarii nu prea obişnuiesc să frecventeze grădiniţa, de multe ori se întâmplă ca mediatorul să-i aducă la grădiniţă cu maşina lui personală”, a povestit Rodica Cîrdei. La şcoala din Voitinel circa 18% dintre elevi sunt romi.
Angajările sunt blocate
În judeţul Suceava, meseria de mediator şcolar există din anul 2006. În perioada 2006-2008, în Suceava s-a derulat programul „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate – Şcoala pentru toţi, educaţie pentru fiecare”, proiect finanţat prin fonduri PHARE, destinat grupurilor dezavantajate.
Proiectul a demarat în zece şcoli pilot din Berchişeşti, Burla, Ciprian Porumbescu, Valea Moldovei, Vereşti, Voitinel, Vicovu de Sus, Voivodeasa, Iţcani (Suceava) şi Dorneşti. În cadrul acestui proiect au fost recrutaţi, formaţi şi angajaţi mediatorii şcolari.
Potrivit insp. Mariana Drumea, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Suceava, „începând cu anul şcolar 2007-2008, mediatorii şcolari formaţi prin proiect au fost angajaţi ca personal didactic auxiliar, fiind angajaţi de şcoli şi plătiţi din fondul de salarii”.
Deşi în multe comunităţi se simte lipsa unui mediator şcolar (Valea Moldovei, Gulia – Dolhasca, Pătrăuţi, Şcheia etc.), în prezent nu se pot face angajări pe aceste posturi.
„În prezent, coroborat cu normativele stabilite de Ministerul Educaţiei privind numărul de posturi aprobat pentru judeţul Suceava, nu pot fi făcute noi angajări datorită obligativităţii respectării indicatorului menţionat”, a explicat Mariana Drumea.
Mediatorii şcolari sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.