Ediţia a IX-a a sărbătorii pomicultorilor din Fălticeni s-a desfăşurat în perioada 19 - 21 octombrie 2012, în Piaţa „Nada Florilor”. Vizitatorii au găsit mere pe alese, legume din gospodăriile populaţiei, murături, produse din carne şi preparate tradiţionale, produse lactate, pâine pe vatră sau la tavă, prăjituri, produse apicole, puieţi de arbuşti şi pomi fructiferi, utilaje agricole, substanţe folosite la întreţinerea culturilor, flori şi multe altele.
Produse agricole achiziţionate direct de la fermieri
Cele mai frumoase şi mai gustoase mere obţinute în livezile din bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni, dar şi de la Solca sau Rădăuţi au putut fi admirate într-o expoziţie comună a pomicultorilor organizată pe un spaţiu special amenajat din mijlocul Pieţei “Nada Florilor”. Preţul de vânzare a merelor a fost cuprins între 1,5 şi 3 lei kilogramul, în funcţie de soi, pentru cantităţi mai mari preţul fiind negociabil. Aşa cum am aflat de la organizatori, scopul târgului a fost acela de a promova producţia locală de mere şi de a oferi posibilitatea achiziţiei de fructe la preţ de producător.
Pomicultorii şi-au prezentat rodul muncii timp de trei zile
Ediţia a IX-a a „Târgul Mărului” a fost inaugurată oficial de Cătălin Coman, primarul municipiului Fălticeni, Florian Bodog, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, prof. dr. Petru Filip, vicepreşedintele Senatului, Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cătălin Nechifor preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Florin Sinescu, prefectul Judeţului Suceava, Ovidiu Donţu, directorul Cancelariei Prefectului de Suceava, Alexandru Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, parlamentari de Suceava.
În timpul vizitei expoziţiei de fructe, pomicultorii au primit din partea primarului Cătălin Coman diplome şi Trofeul festivalului.
„Este pentru prima dată când Târgul Mărului are o durată de trei zile, pentru că am considerat că toţi cei care muncesc un an de zile în livezi merită măcar trei zile pentru a-şi expune rodul muncii lor. Cred că am făcut un lucru bun, având în vedere afluenţa publicului, care este dornic de a vedea, de a cumpăra şi de a mai uita într-un fel sau altul de grijile vieţii cotidiene. Avem un număr record de expozanţi, 36, şi vorbesc doar de cei care sunt producători de mere din Fălticeni şi din zonă”, a declarat primarul Cătălin Coman.
Vânzarea merelor, problema cea mai grea a pomicultorilor
De la Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, am aflat că Asociaţia deţine aproximativ 400 de hectare, din care 100 de hectare sunt plantaţii tinere, făcute din fonduri proprii. 20 dintre membrii asociaţiei deţin suprafeţe mari şi restul, până la 100 de membri, au suprafeţe până la un hectar, iar producţia din acest an este chiar foarte bună, ţinând cont de condiţiile meteo, aceasta situându-se între 30 şi 35 de tone la hectar.
Anul acesta fructele au ajuns la maturitate cu două săptămâni mai devreme, astfel că şi campania de recoltare s-a desfăşurat mai devreme, iar singura problemă care a rămas nerezolvată este desfacerea.
“Desfacerea este o problemă mai grea, pentru că deocamdată suntem la mâna intermediarilor. Contracte pentru desfacerea mărului în şcoli, în cadrul Programului Lapte – corn – măr, nu am încheiat deocamdată şi nu avem nici un semnal că s-ar dori mere de la Fălticeni. Prezenţa în supermarketuri a merelor de Fălticeni este aproape imposibilă, pretenţiile sunt foarte mari, decontarea nu se face imediat după vânzarea fructelor, deocamdată nu avem acces”, a spus Mircea Costişevschi.
Cultura mărului, apreciată la nivel de păşune
De la inginerul Mihai Fîntînaru am aflat că soiul Pinova este cel mai rentabil. De pe o plantaţie înfiinţată în urmă cu şase ani, producţia este 22 de kilograme pe pom. În condiţiile în care sunt cam 2.600 – 2.700 de pomi la hectar, recolta este de peste 50 de tone, din care peste 90 % sunt de calitatea I.
“Este modelul de livezi olandeze, se pun pomii la un metru distanţă şi 3,5 metri între rânduri. Unde s-a intervenit cu irigat prin picurare s-au obţinut producţii deosebite şi mere foarte frumoase. Livezi tinere avem trei hectare, pentru că este extraordinar de scumpă înfiinţarea. Trec de 25.000 de euro pe hectar. Şi cum subvenţiile sunt aproape zero în pomicultură, este greu să înfiinţezi o plantaţie nouă atunci când la subvenţie eşti apreciat la nivel de păşune. La păşune primeşti 80 de euro la hectar, tot 80 de euro primeşte şi livada”, a spus Mihai Fîntînaru.
Sucul de mere de la Fălticeni ajunge şi în Anglia
Trei fraţi care se ocupă de pomicultură au reuşit din acest an să valorifice întreaga producţie. După ce au construit sau au cumpărat depozite pentru mere, le-au modernizat şi le-au dotat cu instalaţii de frig şi asigurarea umidităţii, au făcut şi o fabrică pentru prelucrarea merelor.
Cei trei au deschis o linie de fabricare a sucului de mere, o investiţie destul de mare. “Am procurat o instalaţie de realizare a sucului de mere natural din Germania. Instalaţia este nouă, performantă, de ultimă oră, depăşeşte 100.000 de euro, dar a meritat, pentru că scoate un suc extraordinar de bun. Nu folosim conservanţi, nu punem zahăr, nu folosim nimic altceva decât mere. Anul acesta merele fiind foarte dulci şi sucul este dulce. Producţia de suc zilnică este de 10 tone pe zi. Îl ambalăm la pungi aseptice puse în cutii, are garanţie un an, fiind un produs pasteurizat”, ne-a spus ing. Pavel Onea.
Sucul de mere al familiei Onea are deja căutare în ţară, fiind prezent în magazine, dar este căutat şi în afara ţării, fiind încheiat un contract pentru a fi exportat în Anglia.
Târgul Mărului a fost organizat de Primăria Fălticeni în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, Asociaţia Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, Direcţia pentru Agricultură Suceava, APIA Suceava, Camera de Comerţ şi Industrie Suceava, Asociaţia “Produs în Bucovina”.
În cadrul evenimentului, organizatorii au pregătit sâmbătă şi duminică spectacole folclorice susţinute de solişti vocali şi instrumentişti din zona Fălticeni, Ansamblul “Dumbrava Minunată” a Clubului Copiilor Fălticeni, Formaţia “Torent”, Ansamblul “Rapsodia Bucovinei”, Ansamblul „Trandafirul” al Centrului Cultural “Grigore Vasiliu Birilic”, Fălticeni, Ro-Mania şi Grupul Folcloric “Balada”, condus de prof. interpret Maria Tanasă.
(22 oct 2012, 11:51:41