Printează articolul
Trimite e-mail
Sâmbătă şi duminică, în Piaţa „Nada Florilor” din municipiul Fălticeni s-a desfăşurat ediţia a VIII-a a Târgului Mărului. La expoziţia cu vânzare de fructe au participat 20 de pomicultori din zona Fălticeni, cumpărătorii putând alege cele mai frumoase fructe din peste zece soiuri de mere expuse pentru comercializare. Soiuri cum ar fi Ionathan, Ionared, Delicios auriu (Golden delicious), Idared, Florina, Rădăşeni au putut fi achiziţionate la preţuri între 1,5 şi 2 lei pe kilogram, în cazul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, şi între 1,5 şi 3 lei în cazul Asociaţiei pomicultorilor din bazinul pomicol Fălticeni. Merele pentru vânzare au fost aşezate în containere sau ambalate în saci de 8-9 kilograme şi 15-17 kilograme.
În piaţa civică, pe lângă fructele pomicultorilor şi-au expus produsele un distribuitor de utilaje agricole, unul de substanţe folosite în întreţinerea culturilor, dar şi producători de produse obţinute prin prelucrarea laptelui şi a cărnii, meşteri populari, apicultori, producători de flori şi arbuşti ornamentali, distribuitori de vinuri.
Imediat după deschiderea târgului, primarul Vasile Tofan ne-a declarat că “Este o zi mare pentru pomicultori, o zi mare pentru fălticeneni. De la an la an numărul pomicultorilor care participă la această manifestare a crescut, anul acesta participând 20 de proprietari de livezi. Un fapt îmbucurător este că din ce în ce mai multe exploataţii private reuşesc să facă performanţă după o tehnologie de nivel european. Un alt lucru îmbucurător este acela că Staţiunea Pomicolă de la Fălticeni a reuşit, uşor, uşor, să iasă din situaţia în care se afla şi în câţiva ani de zile îşi va redobândi rolul pe care l-a avut în ceea ce înseamnă cultura mărului în zona de nord a Moldovei”.
„Întâlnirea pomicultorilor” are o vechime de peste 80 de ani
De la dr. ing. Gheorghe Iacobuţă, directorul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Fălticeni, am aflat că Târgul Mărului este un târg cu tradiţie. „Într-o revistă din 1936, numită Acţiunea Pomicolă, care a fost editată de un pomicultor din zona noastră, învăţătorul Vasile Lovinescu Rădăşeni, s-a consemnat că în acel an s-a ţinut a treia ediţie a Festivalului Mărului. Dacă ne gândim că cel puţin două ediţii au fost înainte şi festivalul se organiza din doi în doi ani, tradiţia acestei întâlniri a pomicultorilor din bazinul pomicol Fălticeni a început din 1930. Putem vorbi de o tradiţie de peste 80 de ani. Tradiţia este aproape de vârsta staţiunii, care anul acesta are 72 de ani de existenţă”, a spus Gheorghe Iacobuţă.
Ediţia a VIII-a a Târgului Mărului a fost inaugurată oficial de Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Vasile Tofan, primarul municipiului Fălticeni, deputatul Ioan Bălan, reprezentanţii conducerilor Direcţiei Agricole Suceava şi APIA Suceava, care au vizitat expoziţia de fructe şi standul APIA. Pe parcursul vizitei expoziţiei de fructe s-au purtat discuţii cu producătorii şi s-au căutat soluţii la problemele ridicate de aceştia. Dacă în anii din urmă valorificarea fructelor era principala problemă, în acest an, chiar dacă merele produse în livezile româneşti nu se găsesc în marketuri, acestea se vor putea achiziţiona de la comercianţii de fructe din aprozarele de cartier sau din pieţe. Aşa cum am aflat de la Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei pomicultorilor din bazinul pomicol Fălticeni, pe lângă contractele comerciale încheiate deja, în prima zi de târg, s-au purtat discuţii avansate cu reprezentanţii unei firme din judeţul Ilfov, care doresc să cumpere mere de la Fălticeni, rămânând de stabilit în următoarele zile detaliile privind livrarea fructelor.
Pomicultorii au nevoie de subvenţii pentru a înfiinţa şi întreţine noile culturi
Principala problemă a pomicultorilor sunt subvenţiile pentru înfiinţarea noilor livezi şi preţul motorinei utilizate pentru lucrările agricole.
Ciprian Onea produce pe o suprafaţă de 50 de hectare de livadă şapte soiuri de mere, Pinova, Golden, Ionagold, Ionathan, Golden delicios, Starkrimson, Generos. El ne-a explicat că „Înfiinţarea noilor livezi întâmpină probleme. Subvenţia este zero, la livadă este ca la păşune, nici măcar nu avem aceeaşi subvenţie ca la cultura mare. Avem cea mai mică subvenţie din agricultură. Am înfiinţat zece hectare de livadă cu pomi aduşi din Olanda, le merge foarte bine. Dăm din umeri şi plantăm în continuare. Costurile cu întreţinerea unui hectar de livadă s-au situat în acest an la 70 – 80 de milioane de lei vechi. În urma vânzării merelor cam ieşim chit, cheltuielile sunt mari, motorina este scumpă, nu este subvenţionată, are acelaşi preţ fie că o pui la tractor sau la autoturism. Este greu”.
Gheorghe Iacobuţă, directorul (SCDP) Fălticeni, a precizat, însă, că problema reconversiei pentru pomicultură trebuie făcută la fel ca în viticultură, multe plantaţii fiind îmbătrânite: „Pentru a schimba generaţiile bătrâne de viţă-de-vie există subvenţii. La fel ar trebui să fie şi în pomicultură. Sunt soiuri vechi, neadecvate, cu producţie mică, care necesită un număr mare de tratamente. Cu atât mai mult se impune o subvenţie pentru regenerarea livezilor. Sunt livezi care au dispărut, pentru că nu au fost replantate, perioada de viaţă a unei livezi fiind de 25 de ani”.
La rândul său, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a spus că „am cerut acelaşi lucru şi pentru livezile de măr, pentru că noi suntem importatori de mere. Să primim subvenţii de la Uniunea Europeană, să schimbăm livezile bătrâne cu cele tinere, cu generaţia nouă. Ministerul Agriculturii nu mai poate acorda subvenţii pentru înfiinţarea livezilor, acestea trebuie acordate prin mecanismele financiare ale Uniunii Europene”.
Mărul a devenit un simbol al produselor din Bucovina
Continuarea organizării Târgului Mărului, după un an de întrerupere, a fost apreciată şi de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Colaborarea dintre pomicultorii din Fălticeni cu Consiliul Judeţean a început odată cu înfiinţarea Asociaţie "Produs în Bucovina", în 2009. Mai mult decât atât, din această toamnă, SCDP Fălticeni va livra aproximativ 700 de tone de mere elevilor din judeţele Suceava şi Iaşi în cadrul Programului guvernamental lapte – corn – măr.
„Aşa cum i-am obişnuit pe locuitorii din zona Fălticeniului, toamna târziu când se termină de recoltat mărul aici se organizează târgul de mere. Aş spune că mărul a devenit un simbol al produselor din Bucovina. Săptămâna viitoare vom fi prezenţi din nou la Bucureşti cu produsele din Bucovina, vom merge în parcul Titan şi încercăm să găsim şi alte pieţe de desfacere. Este un lucru îmbucurător şi aş dori ca mai mulţi tineri să înfiinţeze culturi de măr”, a spus Gheorghe Flutur.
Câinele, cel mai bun paznic al livezilor
Târgul Mărului a mai inclus şi un amplu program artistic în cadrul căruia au evoluat pe scena din Piaţa „Nada Florilor” ansamblurile folclorice ale Clubului Copiilor Fălticeni conduse de prof. Maria Tanasă şi înv. Gheorghe Popa, Ansamblul Folcloric “Trandafirul” al Centrului Cultural “Grigore Vasiliu Birlic” şi Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu” Suceava.
Pentru prima oară la Fălticeni a fost organizată şi o expoziţie canină. Clubul Naţional Bucovina al crescătorilor şi proprietarilor de câini de rasă ciobănesc românesc de Bucovina a adus în urbea de pe Şomuz cele mai frumoase exemplare din rasa ciobănesc românesc. Albi, pătaţi cu negru sau mai mult negri decât albi, cei zece „blănoşi” i-au atras pe vizitatori fie că au fost copii sau vârstnici. La final, câinii au defilat prin faţa scenei, prezentările fiind făcute de dr. Constantin Viorel Gaşpar, preşedintele Clubului Naţional „Bucovina” al Crescătorilor şi Proprietarilor de Câini de Rasă.
Legătura dintre câini şi pomicultori a fost făcută chiar de Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei pomicultorilor din bazinul Fălticeni, care a precizat că între pomicultori şi câini există o strânsă legătură, câinii păzind zi şi noapte livezile mai bine decât paznicii.
