Spectacol în aer la redeschiderea Aerodromului din Floreni

Trei luni de muncă şi multă pasiune au pus la bătaie câţiva inimoşi, iar rezultatul s-a văzut sâmbătă, când Aerodromul din Floreni, din apropiere de Vatra Dornei, a fost reintrodus pe hărţile de zbor ale României. Pentru a onora acest eveniment, nebuni frumoşi ai aerului din toate colţurile ţării şi-au dat întâlnire pe Dealul Floreni şi au contribuit la un spectacol aerian de calitate. Curioşii care au ţinut să fie prezenţi la Aerodromul din Floreni nu au avut ce regreta, piloţii, paraşutiştii şi ceilalţi practicanţi ai sporturilor aeriene oferind momente unice. Pentru o parte dintre spectatori ziua s-a terminat cum nu se poate mai atractiv, cu o plimbare în aer oferită de organizatori.

Foarfecul şi şampania au coborât din aer

Deschiderea oficială a avut loc în jurul prânzului, dar nu oricum, ci într-un mod tipic pentru manifestarea de la Floreni. Şampania destupată de gazde a venit din aer, adusă de un paraşutist, tot de acolo fiind adus şi foarfecul cu care primarul din Dorna Candrenilor a tăiat panglica inaugurală. Cel care a adus foarfecul şi şampania este un fost pilot de MiG-21, Eugen Botezatu, care după trecerea în rezervă s-a reprofilat pe aparate de zbor ultrauşoare şi paraşutism.

„Faţă de ceea ce făceam în aviaţia militară, aici e distracţie. Diferenţa dintre un supersonic şi un avion ultrauşor este ca de la cer la pământ. Oricum, orice se ridică de la sol îţi dă satisfacţie. Pentru noi, piloţii, în afară de naşterea unui copil, zborul este cel mai important lucru din viaţă”, a spus Eugen Botezatu. Originar din Fălticeni, acesta s-a stabilit de ani buni la Bacău, iar în cariera sa militară a zburat pe MiG-21 şi MiG-21 Lancer, adunând peste 1.000 de ore de zbor pe aceste aparate.

Pilot, la 86 de ani

În aer au urcat şi oameni trecuţi binişor de prima tinereţe. Campion absolut al României la acest capitol este Georges Craioveanu, preşedintele Asociaţiei Piloţilor şi Proprietarilor de Aeronave Ultrauşoare Motorizate. Chiar dacă ţine cu tot dinadinsul să spună că are 76 de ani, Georges Craioveanu a împlinit venerabila vârstă de 86 de ani. Nu are nici o reţinere când vine vorba să urce în motodeltaplanul său pentru a survola înălţimile. „Dacă vrei să trăieşti senzaţii diferite faţă de cele din avion trebuie să mergi cu motodeltaplanul”, a mărturisit Georges Craioveanu.

Avionul, maşina aerului

Dacă pentru cei mai mulţi dintre posesorii de aparate de zbor ultrauşoare la mijloc este doar pasiune, există şi persoane care au transformat avionul într-un mijloc de transport eficient. Cel puţin aşa crede omul de afaceri rădăuţean Daniel Mitric. În cei aproximativ trei ani de când şi-a luat brevetul de zbor, Daniel Mitric a adunat peste 700 de ore de zbor. „Nu prea am timp de agrement pentru că folosesc avionul pentru lucruri mult mai utile, cum ar fi să mă deplasez în diferite locuri din ţară unde am afaceri. De exemplu, până la Constanţa, cu avionul ajung într-o oră şi jumătate, în timp ce cu maşina am nevoie de opt sau chiar 11 ore”, a spus Daniel Mitric.

Şi pentru că şi alţi oameni de afaceri din Suceava doresc să-şi cumpere avioane pentru a le folosi când călătoresc în interes de serviciu, Daniel Mitric a dezvăluit că în curând va deschide o şcoală de pilotaj proprie.

Machete şi avioane teleghidate

Pe lângă avioanele cu care piloţii au urcat în aer, dar şi celelalte aparate de zbor, la Floreni au existat şi machete de mici dimensiuni construite de copiii de la Cercul Aeronil din Năsăud. „Avioanele le construim după nişte schiţe şi folosim o pânză specială şi balsa, un lemn foarte uşor. E ceva de muncă până vezi finalizată o machetă, dar visul meu e să zbor de adevăratelea”, a precizat Sorin Fiscutean, unul dintre copiii veniţi tocmai de la Năsăud.

La fel de gustate de public au fost şi demonstraţiile oferite cu avioane teleghidate, construite şi manevrate de doi entuziaşti din Suceava. „Partea bună cu aceste avioane e că dacă îşi rup vreo aripă, pilotul rămâne întreg”, a glumit rădăuţeanul Sorin Trelea, omul care a prezentat fiecare eveniment de pe cerul de la Floreni.

Cu avionul aproape nemişcat în aer

O altă demonstraţie care a stârnit aplauzele spectatorilor a fost cea oferită de instructorul de zbor Attila Goger. Avionul pilotat de acesta a avut momente în care aproape a ignorat legile fizicii şi s-a mişcat foarte lent în aer fără să se prăbuşească la pământ, stârnind emoţii chiar şi printre piloţii cu experienţă care-l priveau de la sol. Fumul pe care avionul pilotat de Attila Goger îl scotea periodic a amplificat efectul acrobaţiilor din aer.

La fel de gustate au fost şi zborurile rădăuţeanului Radu Trelea, care a efectuat şi câteva lupinguri cu avionul său, dar şi alte manevre care au provocat admiraţie în rândul oamenilor aflaţi sâmbătă pe Aerodromul din Floreni.

Administratorul Aerodromului Floreni a descoperit locaţia abia în noiembrie anul trecut

Culmea ironiei, omul care a contribuit decisiv la schimbarea feţei Aerodromului de la Floreni, Dan Cobuz, nici nu ştia de existenţa acestei locaţii până la sfârşitul anului trecut. Cel care a băgat banii în refacerea Aerodromului, Laszlo Kiss, un alt împătimit al zborurilor, a venit cu ideea, iar familia Cobuz a dat finalitate proiectului.

„Era o paragină când l-am văzut, dar existau premise să-l aducem la normal într-un timp destul de scurt. Marea problemă a fost că vara la munte oamenii sunt cu toţii la adunat fân şi nu am avut cu cine să lucrăm, aşa că am muncit în familie. Proiectul e o realizare pentru toţi cei care zboară cu aparate ultrauşoare, iar pentru mine personal este şi o revanşă faţă de sistemul militar care nu mi-a oferit nici o satisfacţie, iar în ultimii ani am asistat la distrugerea aviaţiei militare din România”, a spus Dan Cobuz. Pilot în rezervă după ce ani în şir a zburat pe elicoptere militare, administratorul Aerodromului Floreni a precizat că a primit deja semnale pozitive. „Am fost vizitaţi de străini posesori de aparate ultrauşoare care şi-au exprimat dorinţa de a vizita aceste zone. Noi îi aşteptăm la Aerostaţiunea Montană Floreni şi le asigurăm toate condiţiile, de la hangarul pentru avioane până la hotelul în care să rămână cazaţi dacă vremea nu este optimă pentru zbor”, a completat pilotul în rezervă Dan Cobuz.

Aerodromul din Floreni, o provocare

Şi soţia administratorului Aerodromului din Floreni a pus suflet şi a muncit din greu pentru ca acest proiect să prindă viaţă. „A fost o muncă titanică, dar am făcut-o cu plăcere. Sunt doar pasager, dar iubesc aviaţia pentru că trăiesc în acest mediu de la 15 ani. Această pistă trebuia să renască, iar pentru mine a fost o provocare”, a declarat Anişoara Cobuz.

Munca efectivă la Aerodromul Floreni a început în luna mai a acestui an, iar pentru a face posibilă decolarea şi aterizarea avioanelor şi a celorlalte aparate de zbor, soţii Dan şi Anişoara Cobuz, fiica acestora, Raluca, tatăl fostului pilot militar de elicoptere Petru Cobuz, cumnata Petronela Cobuz, nepoata Diana Gheorghian şi paznicul Radu Muha au avut de desfiinţat un depozit ad-hoc de materiale de construcţii, de mutat munţi de moloz şi de tăiat bălăriile care puseseră stăpânire pe pistă şi împrejurimi.