Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Boschetarii din Gura Humorului sunt altfel decât cei din restul judeţului şi ceea ce-i diferenţiază în primul rând este speranţa că mai devreme sau mai târziu vor avea o casă a lor. Acum „acasă” este azilul de noapte înfiinţat de primăria din oraş, în urmă cu patru ani.
Ieri, la minus 20 de grade Celsius afară, în azilul de noapte erau 11 băieţi, cinci fete şi un bătrân. De obicei, în cursul săptămânii, iarna azilul se deschide seara, la ora 19.00, şi se închide dimineaţa la 9.00, dar din cauza temperaturilor extrem de scăzute primăria a decis să ţină aşezământul deschis non-stop, la fel ca în weekend.
În dormitorul rezervat băieţilor i-am găsit pe câţiva dintre clienţii permanenţi ai adăpostului. Toţi provin din orfelinatele din Gura Humorului şi, chiar dacă nu sunt născuţi aici, consideră că aparţin acestui oraş.
„Săracu’ ursuleţ, e şi el boschetar, la fel ca noi”
Mihai Liţă are 25 de ani. Până la înfiinţarea azilului stătea pe străzi şi dormea în gară. Pe pat are un ursuleţ alb de pluş, primit de la o fată. „Săracu’ ursuleţ, e şi el boschetar, la fel ca noi”, spune Mihai.
Alături de el, Ana Maria Mîndrilă, o fată frumoasă, cu părul lung şi privirea tristă.
„Toţi suntem de la casa de copii. Părinţii ne-au făcut şi ne-au lăsat, aşa sunt părinţii”, crede fata. Mai are o soră la Piatra Neamţ, doi fraţi în puşcărie şi trei în străinătate, dar nu păstrează legătura cu nici unul dintre ei. S-a născut la Broşteni, dar toată viaţa şi-a petrecut-o la Gura Humorului. O întrebăm ce îşi doreşte cel mai mult. „Să am căsuţa mea”, răspunde ea. Speră să-şi găsească o slujbă cu carte de muncă şi la următoarea repartiţie a locuinţelor ANL să fie pe listă.
Cristian Bidirel este din Stupca, are 22 de ani. Ne spune cu mândrie că în adăpost curăţenia este făcută de ei, cei care vin noaptea de pe străzi să doarmă acolo, după un grafic bine stabilit, afişat pe peretele dormitorului. Se gospodăresc singuri, mai lucrează cu ziua pe la câte o casă din Humor şi din banii câştigaţi îşi cumpără de mâncare, haine, dar şi lenjerie sau câte o pernă, pe lângă cele date de primărie.
Cel mai mic din grup este Cătălin Olaru, de 18 ani, din Horodnic. Nu-i prea vorbăreţ şi stă cuminte în colţul lui. Lipseşte Călin Ivănescu, plecat la plimbare. Despre Călin, directorul Direcţiei de asistenţă socială din primărie, Daniel Latkolic, ne spune că la 23 de ani are mintea unui copil de trei ani şi nu de puţine ori se rătăceşte.
„Suferă enorm dacă stă într-un loc, trebuie să iasă mereu la plimbare, dar se rătăceşte şi îl pierdem. Nu ştie să vină înapoi şi când lipseşte mai mult îl caut împreună cu băieţii”, ne spune Daniel Latkolic.
Ursaciuc: „Am creat nemulţumiri printre cetăţenii din zonă, pentru că s-au trezit cu o problemă suplimentară”
Primarul de Gura Humorului, Marius Ursaciuc, ne-a declarat că a decis înfiinţarea unui azil de noapte pentru oamenii străzii după ce a văzut într-o dimineaţă de iarnă cum câţiva „oameni de bine” au trezit câţiva boschetari care dormeau sub scara unui magazin, aruncând peste ei cu o căldare cu apă.
La început, ca soluţie de urgenţă, a mansardat o casă a primăriei şi le-a făcut două dormitoare, apoi a amenajat o clădire modulară în Obor şi beneficiază de un spaţiu mai mare. Aici oamenii străzii au două dormitoare, fiecare cu opt locuri şi toaletă. Nu au voie să-şi gătească în cameră şi preventiv au fost dezafectate şi prizele. O zi pe săptămână, sâmbăta, beneficiarii azilului merg la sediul Direcţiei Sociale pentru a face duş. Tot aici pot bea zilnic un ceai fierbinte, dacă doresc.
Demn de remarcat că şase dintre foştii copii ai străzii şi-au găsit, cu recomandarea primăriei, un loc de muncă stabil şi au putut primi câte o locuinţă ANL, astfel că ei sunt un exemplu viu, motivant şi pentru ceilalţi că se poate, că într-o zi toţi pot avea o viaţă normală.
„Pe noi ne ajută că nu-i avem pe stradă, Poliţia Comunitară trece zilnic pe acolo, sunt mai uşor de monitorizat. Sigur că am creat nemulţumiri printre cetăţenii din zonă, pentru că s-au trezit cu o problemă suplimentară. Sunt zgomotoşi, au manifestări originale, nu se supun regulilor, nu sunt obişnuiţi să păstreze, dar sunt copii din orfelinate, cu IQ cuprins între 45 şi 57 şi nu sunt ei vinovaţi că sunt aşa. Cei care locuiesc lângă ei reproşează că tot ce e rău este din vina lor. Încercăm să le găsim un loc de muncă, cu ziua prin gospodării, dar ei încă depind de un mediu familial, nu se descurcă singuri”, a afirmat primarul, completat de Daniel Latkolic că „e mai uşor să-i ţii înăuntru, în adăpost, decât să faci înmormântare”.
Finanţarea azilului de noapte din Gura Humorului este asigurată în totalitate de primărie, din fonduri proprii.
