Limba protoindoeuropeană a fost reconstituită de un lingvist american, pe baza unui studiu propriu care a inclus numeroase lucrări ştiinţifice realizate în ultimii 300 de ani, informează huffingtonpost.com.
Între anii 4.500 î.e.n. şi 2.500 î.e.n., strămoşii majorităţii popoarelor din Europa şi din Asia vorbeau aceeaşi limbă - denumită limba protoindoeuropeană (PIE). Deşi nu există înregistrări scrise ale acestei limbi, profesorul de lingvistică Andrew Byrd a înregistrat, recent, un mesaj audio pentru revista Archaeology, despre care spune că reprezintă o versiune apropiată a limbii protoindoeuropene. Profesorul american spune că proiectul său a avut la bază numeroasele studii lingvistice realizate pe marginea acestui subiect - PIE - în ultimele trei secole.
Andrew Byrd, profesor la Universitatea Kentucky, este un expert în vechile limbi indoeuropene, concentrându-şi studiile asupra fonologiei (ramură a lingvisticii, n.r.).
Pentru acea înregistrare, el a editat şi a recitat propria versiune a unei fabule reconstituite în limba PIE, cunoscută sub denumirea "Oaia şi caii", dar şi o versiune a unei poveşti sanscrite, care este intitulată "Regele şi Dumnezeu".
Povestea "Oaia şi caii" are o istorie interesantă, întrucât a fost scrisă în 1868 de lingvistul german August Schleicher, care a tradus această poveste în limba PIE, ca modalitate de exersare a vocabularului acelei limbi străvechi.
Profesorul Byrd spune că înregistrarea poveştii "Oaia şi caii" reprezintă "o aproximare" a felului în care suna limba originală PIE, deoarece se bazează pe cunoştinţele pe care oamenii le au acum, în epoca modernă, despre textele şi vechile limbi indoeuropene, precum latina, greaca şi sanscrita. Versiunea înregistrată de profesorul Byrd are la bază în mare parte un text compus de mentorul său, lingvistul H. Craig Melchert, profesor la Universitatea California din Los Angeles.
Revista Archaeology publică pe site-ul ei şi o traducere în limba engleză a textului poveştii originale, scrisă în limba protoindoeuropeană.
"O oaie care nu mai avea lână a văzut câţiva cai. Unul trăgea o căruţă foarte grea, altul avea pe spate un balot mare, iar altul era călărit în mare viteză de un om. Oaia le spune cailor: «Mă doare sufletul când văd un om care călăreşte cai». Caii îi răspund: «Ascultă, oiţo, pe noi ne doare sufletul când vedem asta: «un om, stăpânul, transformă lâna oii într-o haină călduroasă pentru el. Iar oaia rămâne fără lână». După ce a auzit răspunsul cailor, oaia a fugit pe câmp".
Întrucât nu există posibilitatea ca experţii moderni să creeze o versiune definitivă şi 100% exactă a limbii protoindoeuropene, Andrew Byrd spune că pronunţia sa din acea înregistrare audio este "încă o aproximare foarte educată" a limbii PIE.
"Limbile diferă în funcţie de felul în care îşi modelează sunetele împreună. Ele folosesc acele sunete pentru a crea cuvinte noi. Limba protoindoeuropeană este foarte guturală", a explicat profesorul american.
Printre limbile moderne care provin din familia indoeuropeană se numără engleza, suedeza şi farsi. Andrew Byrd consideră că această legătură străveche este adeseori uitată în contextul climatului geopolitic actual.
"Farsi şi engleza erau în urmă cu 6.500 de ani aceeaşi limbă. E un aspect destul de interesant, iar acest fapt îţi dă un sens al unităţii", a adăugat el.
Din cauza lipsei de informaţii disponibile din acea perioadă, limba PIE reprezintă un subiect aprig dezbătut în rândul cercetătorilor. Andrew Byrd este de părere că PIE era probabil vorbită în stepele Eurasiei în urmă cu circa 6.500 de ani. Alţi cercetători în lingvistică au avansat, recent, o altă teorie controversată, potrivit căreia această limbă era vorbită cu câteva mii de ani mai devreme, în Turcia.