La Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene din municipiul Suceava a avut loc, cu câteva zile în urmă, lansarea cărţii cu titlul „Prin vâltoarea timpului”, volum care poartă semnătura gazetarului şi scriitorului sucevean Mircea Sfichi.
„Un fiu devotat al satului natal, pe care l-a trecut în nemurire cu oamenii pe care i-a cunoscut”
Evenimentul, care s-a desfăşurat în salonul de la primul etaj al modernului imobil (eveniment salutat la deschidere de consultantul artistic Gabriela Teişanu, în calitate de gazdă), a readus în prim planul vieţii literare sucevene un autor despre care publicistul şi scriitorul Cezar Straton, semnatarul textului introductiv al volumului şi moderatorul manifestării, a spus că şi-a construit viaţa „sub semnul valorilor morale insuflate de minunaţii săi părinţi: onestitate, sinceritate, modestie, discreţie”.
De aceea au şi venit să-i fie aproape, alături de numeroşii prieteni şi foşti colegi de redacţie, primarul comunei de baştină (Zvoriştea), Constantin Barariu, şi preotul paroh Aniţei, care a ţinut să spună, în faţa întregii asistenţe, că Mircea Sfichi a rămas „un fiu devotat al satului natal, pe care l-a trecut în nemurire cu oamenii pe care i-a cunoscut”. Prezenţe care l-au emoţionat pe protagonistul manifestării care a mărturisit că simte susţinerea „oamenilor de la rădăcina vieţii”.
„Bunul-simţ care-l caracterizează” şi profesionismul de care a dat dovadă în întreaga sa carieră de gazetar
Cezar Straton, „naşul” acestei cărţi (pe care a văzut-o în manuscris şi l-a încurajat pe autor s-o încredinţeze tiparului), l-a apreciat pe „vechiul prieten, redutabilul jurnalist Mircea Sfichi” pentru „bunul-simţ care-l caracterizează” şi pentru profesionismul de care a dat dovadă în întreaga sa carieră de gazetar.
„Un om frumos”, cum şi-a intitulat el cuvântul de deschidere al volumului, „nu doar un bărbat chipeş, elegant fără ostentaţie, semn al respectului implicit faţă de ceilalţi - cum scrie el - ci şi un conviv plăcut, un prieten de nădejde, un reporter din acea stirpe azi tot mai rară...”.
Felicitări pentru noua sa carte i-au adresat dr. Ioan Ieţcu (care a mărturisit că i-a citit precedentul volum, „Kenia, kilometrul zero al omenirii”, în condiţii speciale, ca pacient, într-o rezervă de spital), vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Ilie Niţă (care s-a referit la o serie de repere comune din anii tinereţii şi i-a urat să scrie şi alte cărţi „pentru sufletul cititorilor”), sau prof. Ioan Iţco, „vecinul, prietenul şi ruda de la pagina 44”, aşa cum s-a prezentat el, cel cu care Mircea Sfichi a pus la cale „Afacerea melcul”, pe care a istorisit-o în carte.
O carte care „te îmbie la citit, te încântă şi te incită la descoperire şi reverie...”
Preotul paroh Constantin Ciupu, de la Biserica „Sf. Simion” din Suceava, (cu origini în Zvoriştea) a dat citire câtorva „gânduri aşternute pe hârtie” referitoare atât la această „carte document şi totodată portret - un portret etic, moral şi intelectual al autorului”, cât şi la evenimentul lansării „pe care l-a pregătit aproape ritualic”.
La rândul său, criticul şi istoricul literar Nicolae Cârlan (marcat şi el de penultima carte a lui Mircea Sfichi, „Kenia, kilometrul zero al omenirii”) s-a arătat „plăcut impresionat” de atenţia pe care autorul o manifestă faţă de „oamenii care l-au sprijinit în evoluţie”, atenţie care reflectă „respectul pentru lumea în care trăieşte”.
Cât despre cartea care poartă eticheta Editurii „Accent Print” Suceava, Cezar Straton spune, în textul introductiv, că „paginile scrise de Mircea Sfichi te îmbie la citit, te încântă şi te incită la descoperire şi reverie, indiferent dacă povestirile sale invocă oameni speciali ori destine obişnuite (deşi nici un destin omenesc nu este banal), ori te poartă peste mări şi ţări, pe meleaguri îndepărtate sau exotice”.