„Ziua Unirii”, la Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene

Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina (CCB) - Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, a organizat sâmbătă, 24 ianuarie a.c., la Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene din municipiul Suceava, manifestarea cu genericul „Ziua Unirii”.

Un program „divers şi bogat în încărcătură sufletească”

Închinată Zilei Unirii Principatelor Române, manifestarea, realizată după o formulă deja rodată din anul anterior (expoziţie de sculptură în lemn, alocuţiune şi mini-spectacol), a reliefat rolul unui eveniment crucial din istoria neamului românesc şi le-a oferit participanţilor prilejul dezmorţirii sentimentului patriotico-naţional.

Salutând, în calitate de gazdă, prezenţa participanţilor, consultantul artistic Gabriela Teişanu a spus că programul, care, „cu siguranţă, îi va emoţiona pe cei care au răspuns invitaţiei”, este „divers şi bogat în încărcătură sufletească”.

Subliniind faptul că CCB „se află în miezul organizării acestui eveniment”, managerul Viorel Varvaroi a îndemnat-o pe Oana Sârbu-Botezat, consultantul artistic coordonator, să prezinte programul şi să dea semnalul de începere al manifestării.

„Nu există popor care să fi realizat ceva de seamă înaintea unităţii naţionale”

Având ca fundal vizual expoziţia pictorului Dumitru Savu (peisaje, scene rustice şi flori), expoziţie prezentată pe panouri, necircumscrisă programului dar deja panotată în întâmpinarea Zilei Artelor Plastice Bucovinene, precum şi lucrările de sculptură miniaturală ale lui Nicolae Gheorghian etalate în mini-vitrine, manifestarea a debutat cu alocuţiunea rostită de conf. univ. dr. Florin Pintescu, care s-a referit la Unirea Principatelor Române în contextul constituirii statelor naţionale în Europa sec. al XIX-lea.

Universitarul sucevean, care a subliniat faptul că bazele evenimentului din anul 1859 au fost puse încă din anul 1848, a vorbit despre înfăptuirea Unirii Mici şi despre „politica faptului împlinit” accentuând că „nu există popor care să fi realizat ceva de seamă înaintea unităţii naţionale”. „Învăţătura pe care trebuie s-o tragem după mai bine de 150 de ani de la Unirea Principatelor Române - a spus el - este că un popor mic nu poate progresa decât în condiţiile în care conducătorii şi masele sunt uniţi”.

„Alexandru Ioan Cuza este un simbol care are un mare rol în educaţia patriotică şi naţională”

Conf. univ. dr. Florin Pintescu s-a referit apoi la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cel care a fost ales la 5 ianuarie 1859 domn al Moldovei, iar la data de 24 ianuarie şi domn al Ţării Româneşti,  devenind astfel primul domnitor al Principatelor Române Unite. El a subliniat că  Alexandru Ioan Cuza, făuritorul României moderne, „este un simbol în istoria românilor, un simbol care are un mare rol în educaţia patriotică şi naţională”.

Prof. Roman Istrati a avut o intervenţie prin care, uzând de vorbele unui diplomat european al timpului, a conturat un scurt portret al domnitorului care „purta cu mândrie uniforma militară şi vorbea cu graţie italiana şi franceza”.

Medicul Mircea Puşcaşu, preşedintele Asociaţiei „Bucovina Profundă”, a ţinut să accentueze faptul că în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza s-au făcut şi „lucruri reprobabile”, cum a fost Legea secularizării averilor mănăstireşti (1863), prin care „s-a rupt Statul de Biserică”.

„Miniaturi religioase” - „dantelărie în lemn” realizată de sculptorul Nicolae Gheorghian

Aşa cum spuneam, manifestarea s-a desfăşurat după modelul de anul trecut incluzând şi o expoziţie de sculptură în lemn. Dacă în anul anterior expozantul a fost sculptorul Ion Cazacu - Ianovici (care a etalat plachete şi basoreliefuri cu scene istorice sau scene de muncă din viaţa satului, diverse figurine cu personaje istorice sau religioase, precum şi o gamă largă de obiecte decorative), anul acesta a fost invitat sculptorul Nicolae Gheorghian.

Expoziţia cu genericul „Miniaturi religioase” prezintă publicului piesele miniaturale sculptate din lemn de păr, cireş, nuc, paltin - icoane, cruciuliţe, tripticuri cu scene biblice, medalioane, realizate cu minuţiozitatea unui veritabil bijutier, adevărată „dantelărie în lemn”, aşa cum a remarcat Gabriela Teişanu.

Absolvent al Liceului Mecanic din Suceava, Nicolae Gheorghian, care a lucrat ca desenator tehnic la IMUS, s-a dedicat de mai bine de două decenii sculpturii în lemn, ajungând la performanţe notabile, miniaturile sale religioase luând cu precădere drumul străinătăţii.

La final, toţi cei prezenţi s-au prins în Hora Unirii

Manifestarea a continuat cu mini-spectacolul susţinut de Grupul psaltic „Sf. Ioan cel Nou”, din Suceava, coordonat de Constantin Magdalena, şi Grupul vocal bărbătesc „Bogdana”, din Bogdăneşti, condus de Mihail Airinei.

Cântecele religioase şi patriotice, în mod deosebit „Treceţi batalioane române Carpaţii”, au antrenat asistenţa şi au stârnit aplauzele participanţilor.

La final, după ce consultantul artistic Oana Sârbu-Botezat a înmânat diplome de participare celor care au contribuit la realizarea programului, toţi cei prezenţi la manifestarea dedicată împlinirii a 156 de ani de la Unirea Principatelor Române s-au prins în Hora Unirii.