„Sărbătorile Memoriei” sau „despovărarea” prin poezie şi muzică

Consiliul Judeţean (CJ) Suceava, Centrul Cultural Bucovina (CCB), Muzeul Bucovinei, Grup Muşatinii, www.dragusanul.ro şi Monitorul de Suceava au organizat miercuri, în ziua de prăznuire a Soborului Sf. Ioan Botezătorul, în „spaţiul cultural adjudecat” al Cafenelei Padrino Lounge din incinta Casei de Cultură Suceava, o nouă ediţie a manifestării cu genericul „Sărbătorile Memoriei”.

Prima acţiune din anul cultural 2015 coordonată de Centrul Cultural Bucovina

Manifestarea, „prima acţiune din anul cultural 2015” coordonată de CCB, aşa cum a spus managerul instituţiei, Viorel Varvaroi, a continuat recuperarea de memorie bucovineană prin lansarea cărţilor „Bucovina în mărturiile veacurilor” şi „Istoria muzical-dramatică a Sucevei”, precum şi a „Revistei Bucovinei” (Nr. 11), oferind totodată un prilej de „despovărare” prin poezie şi muzică, în prag de vârstă sexagenară, pentru scriitorul Ion Drăguşanul.

„Despovărare” prin ultima carte de poezie pe care a scris-o, o carte pe care a conceput-o şi a semnat-o împreună cu fiul său, Andi Drăguşanul, căruia i-a transmis astfel ştafeta, împovărându-l ca autor, dar şi ca urmaş continuator al zbaterilor sale.

O întâlnire între prieteni

Şi dacă prin volumul „Bucovina în mărturiile veacurilor” Ion Drăguşanul face dovada că „prima atestare a Bucovinei, ca nume al unei regiuni istorice moldoveneşti, s-a făcut în data de 30 martie 1392”, iar în „Istoria muzical-dramatică a Sucevei” (care cuprinde texte semnate de I.G. Sbiera, Rudolf Gassauer, Leon cav. de Goian şi Victor Morariu) reliefează tradiţia de excepţie în domeniu din această urbe, în „Cântecele despovărării”, alături de poemele lui Andi (care constituie suportul textual al cântecelor sale), realizează în acrostihuri portretele interioare ale numeroşilor săi prieteni.

Evenimentul, care a reunit reprezentanţi ai instituţiilor administrative şi culturale, oameni politici şi de afaceri, a fost o întâlnire între prieteni moderată de graficianul Mihai Pânzaru PIM.

„Un spaţiu cultural de care trebuie să ne bucurăm”

„Despovărările” verbale ale lui Ion Drăguşanul, care au alternat cu cele muzicale ale lui Andi (care acompaniindu-se la chitară a evoluat trilingv în română, engleză şi franceză), au avut ca fundal lucrările de grafică ale lui Mihai Pânzaru PIM realizate ca ilustraţii pentru carte.

Nu au lipsit nici intervenţiile invitaţilor, care au salutat evenimentul desfăşurat „într-un spaţiu cultural de care trebuie să ne bucurăm” (vicepreşedintele CJ Suceava Ilie Niţă), eveniment în care „trebuie să se audă cuvântul oamenilor de cultură şi nu cel al politicienilor” (deputatul Ioan Balan), şi l-au felicitat pe Ion Drăguşanul, urându-i „La mulţi ani!” (consultantul artistic Gabriela Teişanu a interpretat şi o piesă muzicală „La mulţi ani, Ioane!”).

„Mesajul întregii manifestări este să ne despovărăm”

Prof. Roman Istrati, care a început cu o epigramă umoristică de Constantin Tiron, a trecut apoi într-un registru serios, remarcând faptul că „trebuie să fie o mare bucurie să scrii o carte împreună cu fiul tău”, accentuând că „mesajul întregii manifestări este să ne despovărăm”.

„Cu zece ani în urmă - a spus directorul Muzeului Bucovinei, Constantin-Emil Ursu - Ion Drăguşanul lansa cartea <Cămăşile de după>, astăzi lansează <Cântecele despovărării> şi cred că cel târziu după alţi zece ani va lansa un volum nou”.

„De ce nu ne-am bucura - a spus tot Constantin-Emil Ursu - de contemporanii pe care-i avem? Eu mă bucur să fiu contemporan cu Ion Drăguşanul!”

„Sărbătoarea de astăzi ar putea fi numită, în calendarul cultural al Bucovinei, Ioan botezătorul de cărţi”

Cantautoarea şi interpreta de muzică folk Mihaela Popescu, care a mărturisit că prezenţa ei „se bazează pe emoţia unei legături artistice de decenii cu Ion Drăguşanul”, a reliefat rolul acestuia în încurajarea şi susţinerea tinerelor talente şi a subliniat rolul de iniţiator al Festivalului de muzică folk „La Suceava în cetate”.

La rândul său, scriitorul Constantin Hrehor, pe care îl leagă de Ion Drăguşanul „o amiciţie de patruzeci de ani”, a spus că deşi acesta „este taxat ca un personaj controversat”, este „o fiinţă fragilă, care iubeşte din răsputeri Bucovina, un poet profund şi un jurnalist de mare calibru”.

„Ion Drăguşanul - a continuat el - nu este un demolator de mituri, dar este un demolator de proverbe, iar sărbătoarea de astăzi ar putea fi numită, în calendarul cultural al Bucovinei, Ioan botezătorul de cărţi”.

„La răsăritu-i falnic nu-i încă-al meu apus”

Cât despre despovărarea lui Ion Drăguşanul şi împovărarea lui Andi Drăguşanul prin această transmitere de ştafetă, poeta Carmen Marcean a citat versurile lui Vasile Alecsandri „E unul care cântă mai dulce decât mine / Cu-atât mai bine ţării şi lui cu-atât mai bine / Apuce înainte s-ajungă cât de sus / La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus”, propunând următoarea parafrazare a ultimului vers: „La răsăritu-i falnic nu-i încă-al meu apus”.

Manifestarea, la care toţi participanţii au primit în dar cărţile lansate şi „Revista Bucovinei”, s-a încheiat cu „despovărarea” autorilor prin acordarea de autografe.