Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Sâmbătă, la ceas de seară, în toiul pregătirilor pentru hramul de la Hagigadar din ziua următoare, Filiala Suceava a Uniunii Armenilor din România (UAR) şi Direcţia Judeţeană Suceava a Arhivelor Naţionale au deschis, în imobilul în care a funcţionat Şcoala Armenească din curtea Bisericii Sf. Cruce din Suceava, o expoziţie dedicată împlinirii a 190 de ani de la întemeierea acestei şcoli.
Imediat după ce s-a încheiat slujba în biserică, iar soborul de preoţi, în frunte cu PS Episcop Datev Hagopian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, a ieşit şi a sfinţit bucatele pregătite de doamnele comunităţii pentru Hramul Adormirii Maicii Domnului de la mănăstirea Hagigadar (carnea de vită, hurutul şi urechiuşele preparate pentru aganciubur - supa de urechiuşe), toţi cei prezenţi au fost invitaţi să participe la deschiderea acestei expoziţii.
Au păşit pe treptele Şcolii Armeneşti construite în urmă cu 190 de ani, alături de PS Episcop Datev Hagopian şi de preoţii Azad Mandalian şi Kricor Radu Holca (care, în dimineaţa aceleiaşi zile, au oficiat slujba de resfinţire a Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Botoşani), preşedintele UAR, Varujan Vosganian, deputatul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităţilor naţionale din Parlamentul României, dr. Ioan Foit, preşedintele UAR - Filiala Suceava, invitaţi din ţară şi din străinătate la sărbătoarea de la Hagigadar.
„Această şcoală, cu tot mobilierul ei, a fost zidită spre a lăuda pe Domnul, cu mijloacele proprii naţiunii armene...”
Expoziţia, salutată la deschidere de preotul paroh Azad Mandalian, a fost prezentată pe larg de Corina Derla, care a cercetat arhivele şi a selectat documentele pentru etalare (cea care a prelucrat informaţiile referitoare la comunitatea armenească din Suceava pentru editarea lucrărilor „Hagigadar - Împlinitoarea dorinţelor”, „Turnu Roşu 500 - Hagigadar 501” şi „Ghidul spiritualităţii armeneşti din Bucovina istorică”).
Preotul şi cărturarul bucovinean Dimitrie Dan scria, în lucrarea „Obiceiuri şi credinţe armene la naştere, nuntă şi înmormântare” (Cernăuţi, 1904), că „mai înainte, exista o şcoală armeană la Zamca, sub conducerea călugărilor armeni, însă, în timpul ocupaţiei Bucovinei, acestă şcoală a fost adăpostită într-o clădire împreună cu şcoala moldovenească”.
În anul 1824, sub oblăduirea familiei Hagi, s-au construit în curtea Bisericii Sf. Cruce o şcoală primară şi un orfelinat pentru copii de etnie armeană salvaţi de la genocidul din anul 1915 din Imperiul Otoman.
Dimitrie Dan este cel care consemnează, în lucrarea citată, că „armenii din Suceava mai posedă o şcoală primară naţională, cu patru clase, dedicată Sfântului Grigorie Iluminătorul, care este adăpostită, din 1824, în frumoasa clădire aflată în ograda bisericii parohiale şi are următoarea inscripţie: <Această şcoală, cu tot mobilierul ei, a fost zidită spre a lăuda pe Domnul, cu mijloacele proprii naţiunii armene, cu credinţa în Iluminător, pentru binele tinerimii armene din oraşul Suceava. În anul după Hristos 1924, după calendarul armean 1273>”.
Documente originale şi fotocopii ale unor documente aflate la Arhivele Naţionale
Expoziţia etalează câteva documente originale, precum şi fotocopiile unor documente aflate la Arhivele Naţionale, cele mai multe dintre ele în limba germană. Poate fi văzut un catalog al Şcolii Armeneşti la 1824, dar şi un caiet de caligrafie cu scriere armeană, un certificat referitor la frecventarea cursurilor din anul 1858, sau un raport financiar al şcolii din anul 1883, o factură pentru rechizite din anul 1888 sau petiţia unui profesor referitoare la drepturile băneşti. Sunt prezentate fotocopia unei liste cu cei mai buni elevi al Şcolii Armeneşti din Suceava din anul 1891, un orar al şcolii şi un plan de lecţie, o foaie matricolă precum şi un document care vizează un concurs pentru câştigarea bursei oferite de Anton von Prunkul.
La rândul său, Simona Palagheanu, şefa Direcţiei Judeţene Suceava a Arhivelor Naţionale, care a apreciat colaborarea cu Filiala Suceava a UAR în organizarea unor astfel de manifestări şi în editarea unor lucrări care pun în valoare fondul de documente al comunităţii armene, a semnalat, în paralel, prezentarea, în încăperea alăturată, a expoziţiei intitulate „Bucovina istorică”.
Expoziţia, realizată pe panouri imprimate, vizează contextul în care au evoluat cele unsprezece naţiuni din Bucovina, între care şi comunitatea armeană, în timpul Imperiului Habsburgic.
PS Episcop Datev Hagopian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, preşedintele UAR, Varujan Vosganian şi deputatul Varujan Pambuccian au privit cu interes cele două expoziţii şi au primit informaţii suplimentare din partea organizatorilor.
