Târgul Meșteșugarilor, de la Gura Humorului

Târgul Meșteșugarilor, organizat cu prilejul Zilelor Humorului în Parcul Central al oraşului, a reunit circa 45 de meşteşugari, meşteri populari şi artizani din mai multe zone ale ţării.

Meșterii au fost nevoiți să-şi acopere şi să-şi strângă marfa când se porneau rafalele ploii

Înşiruiţi pe aleile parcului, meteşugarii şi-au etalat marfa în aşteptarea cumpărătorilor. Florin Cramariuc, starostele meşterilor populari din arealul bucovinean (preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina), responsabil cu organizarea acestei manifestări, a spus că în târgul de la Humor au venit, alături de meşterii din judeţul Suceava, meşteşugari şi artizani din judeţele Arad, Argeş, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Cluj, Galaţi, Iaşi, Neamţ şi Vaslui.

Din păcate, vremea a fost capricioasă, iar meşterii au fost nevoiţi, în câteva rânduri, să-şi acopere şi să-şi strângă marfa când se porneau rafalele ploii.

Dintre meşteri nu putea lipsi humoreanul Gheorghe Zofotă, care la standul lui cinegetic etala diverse obiecte realizate din corn de cerb şi bovină („poroşeniţe” pentru praf de puşcă, „sărăriţe, în care sarea nu se moaie niciodată”, pocale mari şi mici, buciume sau „chemători” de animale), sau ornamente pentru pălării vânătoreşti confecţionate din păr de bursuc, păr de ciută, sau pene de fazan, alături de care i-am reîntâlnit pe câţiva dintre participanţii târgurilor de la Suceava (Târgul de Sânziene şi Târgul de Vară), între care şi pe Constantin Ciubotăriţa (Badea Costică din Joldeşti), confecţionerul de căciuli din blană de oaie, „tata căciularilor”, la mai toate târgurile de meşteri din ţară.

Când nu răsunau alămurile fanfarei din Rezina, se auzeau drujbele şi ciocanele meşterilor cioplitori

Nu lipseau nici Iulian Mihalache, din Bălţăteşti (Neamţ), cu carpete şi covoare ţesute din lână, nici meşterul iconar Dan Horgan, din Bârlad (Vaslui), cu icoane pictate pe sticlă, şi le-am revăzut şi pe ieşencele Silvia şi Smaranda Cozmîncă, care au venit cu împletituri din fibre vegetale, realizate prin tehnica nodurilor (coşuleţe, trăistuţe, bufniţe, zodiace, dar şi brâie şi brăţări) şi diverse obiecte de pielărie.

Erau prezenţi şi olari, şi sticlari, şi meşteri artizani cu costume populare, confecţioneri de măşti tradiţionale, sculptori şi cioplitori cu o gamă variată de obiecte realizate din lemn.

Şi fiindcă am ajuns la lemn, trebuie să spun că, atunci când nu răsunau alămurile fanfarei din Rezina (Republica Moldova), care concerta în chioşcul din mijlocul parcului, se auzeau drujbele şi ciocanele meşterilor cioplitori care, coordonaţi de Toader Ignătescu, lucrau la două piese de şah de dimensiuni monumentale. Regele şi Regina cioplite de Toader Ignătescu, Nucu Benţa, Adrian Iftime Iacob şi Neculai Constantin au constituit atracţia vizitatorilor târgului, care au putut urmări pe viu cum se configurau cele două chipuri din lemn de paltin. Nu era, aşa cum a spus Toader Ignătescu, decât „un preambul” pentru Tabăra internaţională a meşterilor populari de la Păltinoasa, tabără pe care o organizează în intervalul 14 - 20 iulie a.c. la casa sa de pe malul pârâului Bucovăţ.