Filipii de iarnă, patroni şi ocrotitori ai lupilor

Calendarul popular dedică zilele de 29-31 ianuarie Filipilor de iarnă, reprezentări fantastice năpraznice celebrate în plin miez al iernii pastorale.

Protejau lupii şi le favorizau înmulţirea

În credinţa populară, Filipii de iarnă (ca şi cei de toamnă, marcaţi în intervalul 14-28 noiembrie) sunt patronişi ocrotitori ai lupilor.

Aşa cum consemnează etnograful Mihai Camilar în lucrarea „Calendarul popular bucovinean: punte peste veacurile misterului existenţei” (Editura Muşatinii, Suceava, 2012), „înainte se credea că Filipii de iarnă umblau în cete de câte 3-7 indivizi şi produceau, în aceste zile, mult rău oamenilor, în special celor din zonele pastorale ale Bucovinei”.

Filipii de iarnă, spune el, „erau răzbunători dacă li se ignorau zilele, schilodind, rănind şi îmbolnăvind oamenii, protejându-i pe lupi şi asigurându-le acestora o fecunditate deplină, favorizând înmulţirea lor”.

De aceea oamenii din comunităţile pastorale se îngrijeau să se protejeze săvârşind rituri profilactice pentru a contracara înmulţirea lupilor.

„Se sistau torsul, scărmănatul lânii, ţesutul şi cojocăritul” şi se „închidea gura lupilor”

În zilele Filipilor de iarnă erau interzise activităţile legate de prelucrarea produselor alimentare şi „se sistau torsul, scărmănatul lânii, ţesutul şi cojocăritul”.

„Acum - scrie Mihai Camilar - se proceda simbolic la <închiderea gurii lupilor>prin încleştarea, timp de trei zile, a pieptenilor metalici folosiţi la prelucrarea lânii, se astupau găurile din vatră pentru ca, prin analogie, să se astupe şi ochii sălbăticiunilor”.

Femeile se fereau să rostească numele lupului, să se pieptene (credinţa era că „cel ce umblă cu pieptenele va fi mâncat de lup”) şi să coase („în zilele Filipilor nu e bine să coşi, să înţepi cu acul, să împleteşti, că înţepi bubatul/vărsatul de vânt”).

Se azvârleau peste casă dinţii de lapte ai copiilor şi nu se arunca afară cenuşa din vatră

Mai era obiceiul ca în aceste zile, aşa cum spune Mihai Camilar, să se azvârle peste casă dinţii de lapte ai copiilor şi nu se arunca afară cenuşa din vatră, deoarece „cărbunii aprinşi puteau favoriza fecunditatea lupoaicelor”.

Bărbaţii nu lucrau în zilele de 29-31 ianuarie în pădure de teama lupilor, încredinţaţi fiind că aceştia se vor năpusti asupra oilor din gospodărie, credinţă care este încă vie în unele sate din Bucovina (Mănăstirea Humorului, Fundu Moldovei, Breaza, Ciocăneşti, Cârlibaba, Broşteni, Şaru Dornei...).