Expoziţia „Securitatea, instrument al dictaturii”

La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, expoziţia documentară cu genericul „Securitatea, instrument al dictaturii”, organizată de Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

„Un eveniment de conştientizare şi neuitare a unei perioade negre din istoria României”

Expoziţia, care prezintă pe 45 de panouri, într-o formă accesibilă şi sintetică, informaţii şi documente care vizează istoria de peste patru decenii a Securităţii, a avut parte la deschidere de un public numeros şi în mare parte avizat.

Dacă dr. Doina Creangă, directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, a făcut oficiile de gazdă spunând că aceasta este prima întâlnire din acest an cu publicul sucevean, prezentându-i pe realizatorii expoziţiei de la CNSAS şi semnalând prezenţa subprefectului Constantin Harasim şi a lui Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, istoricul Dan Petrovici s-a referit în cuvântul său la mişcările de rezistenţă armată din anii 1945-1956, din perimetrul bucovinean.

Subprefectul Constantin Harasim a salutat organizarea acestei expoziţii, care constituie „un eveniment de conştientizare şi neuitare a unei perioade negre din istoria României”, expoziţie care „devoalează măsurile şi felul în care a acţionat Securitatea” şi a subliniat faptul că „trebuie să ştim şi să nu uităm ce s-a întâmplat, pentru ca asemenea lucruri să nu se mai repete”.

Expoziţia este structurată pe două niveluri de reprezentare a represiunii

Reprezentanţii CNSAS, membri ai colectivului de realizatori ai expoziţiei, Cipriana Moisa şi Liviu Burlacu, au prezentat apoi expoziţia care este structurată pe două niveluri de reprezentare a represiunii: un nivel în care sunt prezentate principalele metode şi tehnici de urmărire, modalităţile de cenzură, de confiscare a corespondenţei, ascultarea convorbirilor telefonice, filajul şi dirijarea informatorilor, şi un nivel al memoriei trăite, care vizează experienţa directă a unor oameni, care şi-au consultat dosarul şi au acceptat să împărtăşească amintirile în interviurile realizate în cadrul Centrului de Istorie Orală - CNSAS.

Cipriana Moisa, care a vorbit despre structura şi atribuţiile CNSAS şi despre modul în care această instituţie gestionează şi valorifică arhivele fostei Securităţi, a subliniat faptul că „expoziţia are un caracter educaţional”.

La rândul său, Liviu Burlacu a făcut o trecere în revistă a expoziţiei prezentând modul în care este structurată, oferind totodată explicaţii pentru fiecare secţiune.

El a spus că expoziţia a fost prezentată mai întâi la Palatul Parlamentului, apoi a fost itinerată la Sibiu şi Iaşi, a ajuns la Suceava şi urmează să meargă la Timişoara, Cluj, Constanţa şi Vaslui.

Cele 45 de panouri prezintă istoria şi activitatea Securităţii de la înfiinţare, până în decembrie 1989

Cele 45 de panouri, care prezintă istoria şi activitatea Securităţii de la Decretul 221/1 septembrie 1948, prin care aceasta a fost înfiinţată, până la evenimentele din decembrie 1989, etalează documente revelatoare.

Documente referitoare la organizarea şi funcţionarea Securităţii, la educaţie şi propagandă, la ceea ce a însemnat dosarul de cadre, dosarul de urmărire sau dosarul de reţea. Sunt prezentate în copii documente despre încălcarea drepturilor omului, reeducarea şi formarea omului nou, îngrădirea libertăţii de exprimare, controlul şi cenzura secretă a corespondenţei, transcrierea convorbirilor înregistrate şi valorificarea informaţiilor utile Securităţii, dar şi despre represiunea din 1989, evenimentele din decembrie şi dosarul Berevoieşti.

Cipriana Moisa a dat citire la final unui document referitor la starea populaţiei din judeţul Suceava, o notă-sinteză din 8 decembrie 1989, care reflecta faptul că cetăţenii sunt nemulţumiţi de aprovizionarea deficitară cu alimente şi bunuri de consum, că au loc comentarii negative despre lipsa de butelii, medicamente etc.

„Să fim vigilenţi şi să nu mai tolerăm un regim dictatorial, pentru că somnul raţiunii naşte monştri”

De remarcat a fost faptul că participanţii la vernisaj au interacţionat deschis cu realizatorii expoziţiei.

Prof. univ. dr. Elena Brânduşa Steiciuc, care a spus că şi-a consultat dosarul CNSAS, le-a sugerat realizatorilor ca în judeţele în care va fi itinerată expoziţia să fie completată cu documente care vizează anumite aspecte locale.

Artistul plastic şi realizatorul TV Mihai Pânzaru PIM i-a întrebat dacă nu simt o frustrare că, deşi au cercetat şi publicat numeroase documente din arhivele Securităţii, există încă foşti securişti sau colaboratori în poziţii importante şi dacă cred că dezvăluirile CNSAS sunt pe placul noilor structuri informative.

Mesajul de final i-a aparţinut istoricului Dan Petrovici, care a spus că trebuie „să fim vigilenţi şi să nu mai tolerăm un regim dictatorial, pentru că somnul raţiunii naşte monştri”.

Pe parcursul expoziţiei, care poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10.00-17.00, în perioada 15 ianuarie - 9 februarie, vizitatorii au posibilitatea să vizioneze filmul documentar „Supravegheat de Securitate în anii '70-'80”, în regia lui Nicolae Mărgineanu.

Pentru ghidajul vizitatorilor CNSAS a pus la dispoziţie o mapă de prezentare a expoziţiei.