Manifestări de omagiere a lui Mihai Eminescu, la Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”

Sub patronajul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (SCLRB), reprezentanţii Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi au organizat, pe 15 ianuarie, manifestări de omagiere a lui Mihai Eminescu, la cea de-a 164-a aniversare. Amfitrioana acestui eveniment, Carmen Andronachi, preşedinte al SCLRB şi director al Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, a deschis manifestările cu un mesaj extrem de convingător asupra a ceea ce este şi trebuie să fie scriitorul Mihai Eminescu, şi anume „cel mai de preţ bun al nostru, al românilor” şi care depăşeşte orice graniţă şi orice denigrare, fiind mereu actual în ochii noştri, prin bucuriile pe care le prilejuieşte generaţiilor de cititori aflaţi în căutarea frumosului şi a adevărului. Părintele Nicolae Vârtea, după ce a deschis manifestarea cu o slujbă adresată atât elevilor cât şi dascălilor, le-a vorbit invitaţilor despre legătura poetului cu neamul şi implicit cu tradiţia ortodoxă, atât de contestată de-a lungul timpului.

De ce omagierea lui Eminescu la Rădăuţi?

Profesorul Petru Bejinariu, vicepreşedintele SCLRB, a transmis un mesaj din partea academicianului şi eminescologului Dumitru Vatamaniuc, prin care acesta clarifică faptul că Eminescu nu a devenit un mit, chestiune secundară de altfel, ci ne însoţeşte de mai multe generaţii în devenirea noastră ca popor sau, mai mult, ca personalităţi individualizate.

Ineditul a venit din partea ing. Mircea Irimescu, care a adus în atenţie motivul pentru care manifestarea din data de 15 ianuarie 2014 trebuia să se desfăşoare la Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, şi anume că „prima comemorare a poetului naţional s-a desfăşurat aici, la doar şapte luni după moartea poetului, în contextul în care, în Bucovina aflată sub dominaţie austriacă, nici măcar nu se ţineau cursuri în limba română”.

Jurnalistica lui Mihai Eminescu

Prof. Beatrice Beceru, de la Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, ne-a spus că tot pe 15 ianuarie, profesorul Luca Bejenariu a susţinut o comunicare în care a evidenţiat faptul că Eminescu nu este doar „poetul naţional”, „luceafărul literaturii”, ci şi un făuritor al limbii române. Jurnalistica lui Mihai Eminescu a fost trecută în revistă de prof. Angela Sehlanec. Jurnalistul Eminescu, după cum a remarcat profesorul, nu a iertat nici politicianul, nici demagogul ci, mai mult, a fost interesat până la sacrificiu de interesul naţional. Lecţiile „predate” de jurnalist pot fi şi acum urmate de generaţiile actuale printr-o creştere nu doar culturală, ci şi morală.

Excursul prin iconografia românească a fost realizat de prof. Sextilia Crăciun şi de prof. Ilie Romaniuc de la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Rădăuţi. Unele răspunsuri despre moartea poetului au fost oferite de prof. univ. dr. Nicolai Pomohaci, preşedintele SCLRB, filiala Bucureşti. Nici domeniul filatelic care îl include pe Mihai Eminescu nu a fost neglijat, prof. Gheorghe Dolinski a ţinut să prezinte o colecţie de mărci poştale cu imaginea poetului începând de la primele editări şi până la cele mai rare, formele grafice sau picturile făcute de artişti plastici.

Muzică, poezie, pictură

În finalul comunicărilor, directorul Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, profesoara Carmen Andronachi, a prezentat volumele: Dumitru Vatamaniuc - „Mihai Eminescu - în ediţii integrale” şi Mihai Cimpoi - „Eminescu, Dicţionar Enciclopedic”.

Ultima parte a manifestării a debutat sub numele „Stelele nasc umezi pe bolta senină”, deschisă de corul Şcolii „Mihai Eminescu” Rădăuţi, coordonat de prof. Mirela Herghelegiu. Sub îndrumarea catedrei de limba şi literatura română de la Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, mai mulţi elevi au recitat, creat sau pictat „în culori” eminesciene. De asemenea, elevii Ionuţ Constantin Coroamă, Ecaterina Lungoci şi Oana Antemie, sub bagheta prof. Laurian Abalaşei, au încântat publicul cu vocea, pianul sau flautul.