Redeschiderea în această toamnă a şantierului arheologic din perimetul localităţii Baia s-a soldat în aceste zile cu descoperirea celei mai mari locuinţe găsite vreodată din Cultura Precucuteni I.
Locuinţă de mari dimensiuni, de formă aproximativ pătrată, cu inventar arheologic destul de bine păstrat
Dacă în toamna anului trecut, ca urmare a săpăturilor efectuate de arheologul Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, au fost scoase la iveală două locuinţe datate iniţial Precucuteni II (peste care s-au găsit urmele a două culturi circumscrise Epocii Bronzului şi două aparţinând celei de-a doua perioade a Epocii Fierului), redeschiderea cu câteva zile în urmă (23 septembrie) a şantierului din zona numită „În Muchie” le-a oferit cercetătorilor surpriza descoperirii unei locuinţe circumscrise culturii Precucuteni I (cca. 5100 î.Hr.).
Locuinţa, de mari dimensiuni (cca. 92 mp), de formă aproximativ pătrată, dispune de un inventar arheologic destul de bine păstrat, care cuprinde o vatră mare, o mulţime de cioburi ceramice, câteva unelte şi mai multe râşniţe din piatră.
Aşa cum a spus Constantin-Emil Ursu, va fi nevoie de efectuarea unor analize cu C 14 pentru certificarea vechimii acestor artefacte, analize care pot fi făcute la laboratoarele specializate din Germania.
Descoperirile de la Baia au trezit interesul cercetătorilor de la Universitatea din Cambridge
Descoperirile făcute anul trecut au trezit interesul unor cercetători de la Universitatea din Cambridge, care au venit acum la Baia pentru a se informa la faţa locului.
Decopertarea acestei locuinţe cu o suprafaţă atât de mare i-a entuziasmat şi pe cercetătorii străini.
Aşa că ieri, pe şantierul arheologic pe care s-au descoperit urme ale culturilor Precucuteni I şi II peste care s-au suprapus alte straturi de civilizaţie aparţinînd culturilor Costişa şi Noua (Epoca Bronzului), La Tene şi Sântana de Mureş (cea de-a doua perioadă a Epocii Fierului), Constantin-Emil Ursu îşi arheologii de la Cambridge (Martin Jones, Lucy Walker şi Xinyi Liu), Chişinău (Stanislav Ţerna) şi Iaşi (Mădălin Văleanu) s-au întâlnit şi au discutat cu preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, care a vrut să vadă rezultatele săpăturilor.
A mai fost identificată încă o locuinţă, care va fi decopertată şi cercetată în anul următor
Dacă pentru cercetările arheologice de la Baia Muzeul Bucovinei a dispus anul trecut de suma de 30.000 de lei, pentru anul în curs alocaţia bugetară pentru acest şantier este de 45.000 de lei (din cei 130.000 de lei destinaţi celor cinci şantiere arheologice din judeţ).
Constantin Emil Ursu a precizat că a mai fost identificată încă o locuinţă care va fi decopertată şi cercetată în anul următor.
Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat că cercetările de pe şantierul din zona numită „În Muchie” atestă faptul că aceste locuri au fost locuite din vremuri străvechi şi a adăugat că în acest fel localitatea Baia, care, ca aşezare medievală, a fost unul din principalele centre urbane ale Moldovei, revine peste timp în atenţie. El a accentuat faptul că „se vor face eforturi pentru ca acest sit, care a stârnit şi interesul arheologilor din străinătate, să fie conservat şi pus în valoare”.