Printează articolul
Trimite e-mail
Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică „Umor la Gura Humorului”, care s-a circumscris în acest weekend „Zilelor Humorului 2013”, a constituit evenimentul axial al sărbătorii oraşului de la limita estică a Obcinilor Bucovinei.
Festivalul, unul din cele patru care s-au desfăşurat sub marea umbrelă a sărbătorii humorene (programul manifestărilor a cuprins, alături de acest regal al umorului de bună calitate, un festival culinar, unul al berii şi un festival de muzică uşoară, cărora li s-a adăugat un evantai generos de evenimente conexe) a reunit la Gura Humorului graficieni satirici şi autori de literatură umoristică de pretutindeni, care au transformat mica urbe de la confluenţa râurilor Humor şi Moldova într-o veritabilă capitală a umorului.
„Am avut parte de o ediţie norocoasă, cu multe surprize plăcute...”
După trei zile de bună dispoziţie am recurs, pentru concluzii asupra evenimentului, la opiniile avizate ale unor participanţi, care au avut şi calitatea de membri ai juriilor celor două secţiuni ale festivalului.
Artistul plastic băcăuan Vasile Crăiţă Mândră, unul dintre membrii cu ştate vechi ai juriului de grafică satirică de la Gura Humorului, ne-a oferit, cu ochiul atent al observatorului profesionist, o privire cuprinzătoare asupra secţiunii de caricatură.
„Prima remarcă ce s-ar putea face - a declarat el - apropo de un salon de umor de genul acesta, este asupra recoltei, să spunem aşa, a calităţii lucrărilor, or am avut parte de o ediţie norocoasă, cu multe surprize plăcute, o participare formidabilă mai ales de peste hotare, cu mari artişti ai lumii care au trimis lucrări excelente”.
„Am remarcat - a spus Vasile Crăiţă Mândră - şi eu ca şi colegii din juriu, o participare a Iranului incredibilă, atât ca număr de participanţi, dar şi prin calitatea lucrărilor, privind atât poanta, adică lucrări de idee, de un umor substanţial, dar şi nivelul profesionist al unor mari graficieni. Înainte vreme, foarte mulţi dintre caricaturişti erau autodidacţi, dar, pe timp ce trece, caricaturiştii se desprind din rândurile artiştilor profesionişti adevăraţi, cu o cultură adevărată şi cu studii foarte serioase. Aceasta este şi marca acestui salon, care este o marcă a calităţii, a frumuseţii de fapt, deşi tema a fost foarte grea, <1+ 1= ?>, care poate să însemne foarte multe lucruri, dar nici nu te îmbie să te răsfeţi, iar să scoţi şi o poantă bună pe tema asta este foarte greu. Majoritatea premianţilor au mers exact pe poantă, pe ideea 1+ 1”.
“Festivalul de la Gura Humorului este cel mai prolific şi mai serios din ţară...”
„Lucrările juriului - a precizat graficianul băcăuan - au decurs în condiţii amiabile, atmosfera a fost extraordinară, de respect şi apreciere reciprocă, şi iată că apreciem acest paradox, care este salonul de umor de la Gura Humorului, care, ca pasărea Phoenix, renaşte în fiecare an. Nu ştiu ce minuni fac organizatorii locali ca să facă rost de fonduri pentru premii, pentru invitaţi, pentru toate cele necesare. Aş mai spune că, de la o ediţie la alta, s-au clarificat nişte probleme; este prima dată când este separată secţia maturi de secţia copii, copiii au avut un spaţiu rezervat şi mi se parte foarte normal, pentru că nu poţi să cântăreşti cu acelaşi cântar desenele copiilor şi desenele artiştilor maturi, profesionişti. Festivalul de la Gura Humorului este cel mai prolific şi mai serios din ţară, iar un asemenea festival într-un orăşel este un lucru extraordinar. Tot respectul şi toată admiraţia pentru localnici şi pentru organizatori!”.
„Ceea ce personalizează festivalul de la Gura Humorului este că jurizarea se face în condiţii absolut obiective”
Pentru a obţine un punct de vedere competent asupra secţiunii de literatură umoristică l-am abordat pe scriitorul clujean Cornel Udrea, unul din veteranii festivalului de la Gura Humorului, membru în juriul ediţiei din acest an.
„Scriitorii de gen - ne-a spus el - au acordat şi la această ediţie importanţa cuvenită secţiunii de concurs la literatură, ca dovadă că s-au primit 46 de plicuri, la tema dată, o temă dificilă, Schengen, şi acest lucru dovedeşte respectul faţă de festival, aprecierea de care se bucură şi modul constant în care cei care l-au organizat au ştiut să aleagă şi să propună această tematică. 46 de competitori din geografia mare a ţării, nume consacrate, dar şi tineri care bat la porţile cosacrării, un lucru care ne bucură foarte mult, pentru că cel puţin în domeniul literaturii umoristice nu putem să vorbim de o nouă generaţie, de o tânără generaţie de epigramişti sau scriitori de proză umoristică. Iată că se dovedeşte că interesul creşte pe orizontală şi lucrul acesta nu face decât să ne bucure”.
„Ceea ce personalizează festivalul de la Gura Humorului - a subliniat Cornel Udrea - este că jurizarea se face în condiţii absolut obiective. Membrii juriului au primit la domiciliul lor materialele din competiţie şi au trimis secretariatului rezultatul evaluării. Faptul că, în mare parte, aceste rezultate au coincis, este dovada modului obiectiv în care a fost apreciat acest sector al literaturii”.
„Trebuie apreciat orice festival care supravieţuieşte, orice festival care vine cu o ofertă generoasă, cu o ofertă importantă...”
Cornel Udrea a exprimat şi o anume îngrijorare vizavi de interesul publicului pentru literatură umoristică şi caricatură.
„Ceea ce ne îngrijorează şi ceea ce reprezintă un semn mare de întrebare, iar umbra lui se întinde şi asupra altor domenii culturale, este faptul că populaţia nu participă aşa cum ar trebui, nu numai numeric, pentru că nu numărul formează calitatea, dar interesul oamenilor pentru acest gen al literaturii umoristice şi al caricaturii, pentru că ele sunt singurele care la ora actuală beneficiază de acel H2SO4, este o formă specifică şi specială de privire critică asupra societăţii şi a mersului ei”.
„Eu - a continuat el - sunt bucuros că a fost de faţă aici, la acest festival, presa, pentru că este un dezinteres în alte părţi, ştiu din experienţă situaţii în care presa a întors spatele acestor manifestări. Ei, să fi venit să cânte nu ştiu ce manelist celebru sau să vedem ceva exhibiţii muzicale din partea unor soliste, sigur c-ar fi fost înghesuială să discutăm despre viaţa romanţată a acestor giganţi ai subculturii româneşti. E bine că presa este prezentă, e bine că se ajunge la o cronică vie a festivalului şi a acestei ediţii şi toate acestea rămân în memoria cetăţii şi în memoria culturală a regiunii”.
„Este nevoie de umor - a încheiat Cornel Udrea - mai ales în zilele noaste, pentru că prin el compensăm foarte dinamic şi foarte concret celelalte neajunsuri care fac parte din umorul negru social, economic, politic şi de aceea trebuie apreciat cu atât mai mult orice festival care supravieţuieşte, orice festival care vine cu o ofertă generoasă, cu o ofertă importantă, ca o lecţie de etică, o lecţie de cultură generală şi nu în ultimul rând ca o dovadă de ataşament faţă de cetate”.
