Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Timp de două zile, în comuna suceveană Ciocăneşti s-a desfăşurat cel mai mare festival de încondeiat ouă din România, la care au participat peste 130 de artişti încondeietori din toată ţara, iar peste 60 de copiii s-au întrecut în încondeiat ouă în cadrul Concursului Interjudeţean „Tradiţie – Valoare Sacră”. Turişti din toată ţara, dar şi din străinătate au venit în cele două zile să admire ouăle încondeiate sau cele cu mărgele.
Pentru prima dată, în ediţia din acest an a festivalului au putut fi admirate şi ouă încondeiate din judeţele Bihor, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureş, zone etnografice unde încondeiatul ouălor este o tradiţie respectată din moşi strămoşi.
Chiar dacă în Bistriţa-Năsăud tradiţia încondeierii ouălor s-a pierdut, câţiva studenţi din Cluj au reuşit să găsească câteva modele, să le recreeze şi se le aducă la Ciocăneşti, într-o expoziţie inedită alături de modele găsite în satele din Mureş şi Cluj.
Ouăle din Brăila şi Olt, achiziţionate de colecţionarii din Bucovina
Pe lângă ouăle încondeiate în Bucovina, la mare căutare au fost şi cele provenite din judeţele Botoşani, Braşov, Brăila, Neamţ şi Olt. Meşterul popular Celica Nistor a venit cu ouă reprezentative pentru zona Rogojeşti – Botoşani, în culorile alb, galben, roşu şi negru, cu motive bătrâneşti, tradiţionale, culese din sat. În Salcea Tudor, judeţul Brăila, foarte puţine femei mai încondeiază ouă. Pentru a păstra tradiţia, trei cadre didactice de la şcoala din sat au preluat modelele de la câteva bătrâne şi îi învaţă pe copiii arta încondeiatului, pentru a reînvia această tradiţie. De la profesoara Adela Micu, am aflat că sunt tradiţionale ouăle monocrome, în special cu galben pe fond negru, ouă care au fost expuse şi la Ciocăneşti.
Costin Beşteliuc are 16 ani şi are deja statutul de meşter popular în arta încondeierii ouălor, fiind ucenic al marelui meşter Tudor Diaconeasa, ultimul încondeietor de ouă din judeţul Olt, şi ale cărui lucrări au ajuns peste tot în lume şi în numeroase muzee din ţară şi străinătate. Tânărul spune că la vopsirea ouălor se folosesc coloranţi vegetali. „Pentru a avea tărie şi stabilitate în timp, coloranţii se amestecă cu alun, oţet, zer sau cheag. Pentru galben se fierb coji de ceapă sau măr sălbatic, pentru verde cucută, petale de mac roşu sălbatic pentru roşu,iar pentru negru arin. Avem zece modele care sunt caracteristice zonei noastre, păstrate atât pe ouă, cât şi pe vasele de ceramică. Cel mai reprezentativ este cocoşul, cocoşul este ceasul deşteptător al ţăranului, iar culorile folosite sunt roşu, galben şi negru”, a precizat tânărul meşter.
Postul Paştelui, perioada în care ouăle se scriu cu sufletul
“Este singura perioadă din an în care se cunoaşte că ouăle se scriu din suflet. Este singura perioadă în care simţi că vine Paştele. Chiar dacă ai scrie, în vară sau toamnă, nu ai acea trăire, emoţie, nu ai acea dăruire. Acum simţi că o faci în numele şi pentru sărbătoarea pascală”, ne-a spus RoxanaMnesciucdin Ciumârna, una din încondeietoarele care au prezentat tradiţia bucovineană din zona huţulilor.
La numai 15 ani, Andreea Drajmici, din Paltinu, stăpâneşte foarte bine arta încondeierii ouălor. A învăţat să încondeieze la vârsta de 5 ani de la bunică, iar în acest an a considerat că a ajuns la nivelul necesar pentru a participa la un festival naţional. Pe lângă ouăle încondeiate, Andreea a prezentat şi ouă tradiţionale bătrăneşti aflate în fiecare fază de lucru. Spune că cele mai căutate ouă sunt cele decorate cu motive vechi, cum ar fi „Crucea pascală cu ramuri de Florii”, „calea rătăcită”, „cârja ciobanului”.
Oul de lemn încondeiat
Ca o noutate la această ediţie au fost ouăle de lemn încondeiate. De la Gabriela Fercal am aflat că ouăle de lemn alături de cele decorate cu mărgele sunt căutate pentru a fi trimise în străinătate prin serviciile de coletărie. Ouăle sunt făcute la strung, după care se aplică un strat de grund pentru lemn, iar apoi se decorează prin acelaşi procedeu ca oul de găină. Încondeietoarea ne-a spus că aceste ouă nu pot fi decorate cu vopsele, se foloseşte doar procedeul cu ceară în relief.
Maria Gorban, din Ulma, a venit la Ciocăneşti împreună cu cele două fiice, Paraschiva, de 10 ani, şi Gabriela, de 7 ani, pentru că toate trei încondeiază ouă. “S-au născut încondeind ouă. Eu de mică am încondeiat ouă cu mama, iar ele tot de mici au învăţat”, ne-a spus Maria Gorban. Dacă pentru Paraschiva elementul cel mai important în timpul încondeierii este atenţia cu care lucrezi, pentru mezina familiei, Gabriela, cel mai important este modelul. Ne-a spus că îi place să “pună pe ou grebla”, pentru că este un motiv tradiţional inspirat din uneltele agricole şi nu este prea greu.
Ouă în cuib sau pe grâu încolţit
Fiecare ou, fie că este de vrabie, de găină sau de struţ, este împodobit de artizani după tradiţia locului lor natal. Chiar şi privitorii neavizaţi pot deosebi, după culori şi detalii, zona de unde au fost aduse.
Valerica Juşcă, din Ciocăneşti, încondeiază ouă de nouă ani. În acest an, câteva ouă au fost aşezate într-un cuib de pasăre. „Este un cuib de pasăre găsit în pădure pe care l-am recondiţionat. Am considerat că este ceva inedit, să pui oul în cuib. Ouăle încondeiate sunt acasă doar în cuibul de la Ciocăneşti”, consideră încondeietoarea.
Printre ouăle expuse au atras atenţia şi cele înnobilate de Veronica Silvia Doroftei, din Fundu Moldovei. Ea scrie ouă din mai multe zone şi a ales să expună ouăle de Breaza, scrise în culorile curcubeului şi care au ca model crucea. Ca suport a folosit “un pat de grâu încolţit”. “Crucea este definitorie Paştelui şi atunci toate modelele sunt cu cruciuliţă”, a spus încondeietoarea.
Teme religioase pe ouă încondeiate
Şi Eugenia Ţăranu, din Panaci, încondeiază ouăle cu motive inspirate din religia ortodoxă. “Numai cu scene religioase lucrez, m-am profilat pe iconiţele care mi s-au imprimat în suflet. Nu mă uit pe modele când lucrez oul. Trăiesc ceea ce fac, altfel nu aş putea lucra”.
Tot motive religioase a prezentat şi Silvia Şcheul, din Ciocăneşti. Are 68 de ani şi preferă pictura pe ouă. Foloseşte tehnica picturii icoanelor, cu vopsele pe bază de ulei, picturile realizate având teme religioase. Spune că lucrările sale au “amprentă personală” prin culorile folosite, în special „albastrul cerului”.
De la oul de vrabie la oul de struţ
Unul dintre standuri a atras atenţia prin ouăle mari expuse. Cele mai multe au fost ouăle de struţ, la care s-au adăugat cele de gâscă, raţă şi prepeliţă. Marcela Coţovanu încondeiază de zece ani, a participat la diverse concursuri în ţară şi în Austria, unde a obţinut premii. Are culori mai deosebite, „acel mov deschis ne duce cu gândul la liliac, la primăvară. Tradiţia la Ciocăneşti este pe negru, încondeiez ouă şi pe negru, dar facem ouă şi pe baza unor comenzi venite din Germania, Franţa, unde se cer culorile mov, roşu. Având comenzi şi pe timp de vară, şi pe timp de iarnă, putem considera acest meşteşug o mică sursă de venit, dacă respectăm cerinţele clienţilor noştri”, ne-a spus Marcela Coţovanu.
O varietate de prezentări, începând cu oul de vrabie şi terminând cu oul de struţ, a realizat şi Minorica Candrea, din Dorna Candrenilor. Spune că a fost destul de greu să încondeieze oul de vrabie, mai ales că nu a folosit lupa, dar satisfacţia este mare. Încondeietoarea a realizat şi reprezentarea bundiţei cu flori specifică Bazinului Dornelor, dar pe un ou de struţ.
Zece ani de participare la festival
Câteva dintre încondeietoarele participante la ediţia din acest an vin la această manifestare de la prima ediţie. Printre ele am întâlnit-o pe Ingrida Ciocan. Încondeiază de mică, a participat în fiecare an la festival fiind şi câştigătoarea ediţiei din 2008. Poartă cu cinste costumul popular al bunicii, a învăţat să încondeieze de la bunică şi se bucură că poate transmite mai departe tradiţia încondeiatului la Şcoala de încondeietori de la Ciocăneşti. Susţine că este o cinste să reprezinţi elementele costumului popular pe ou, anul acesta fiind prezentă cu motivul catrinţei pe oul încondeiat.
Tot o câştigătoare a festivalului şi participantă la toate cele zece ediţii este şi Elena Todaşcă, din Poiana Stampei. Participă cu ouă pictate “într-o tehnică deosebită faţă de ouăle cu ceară, cu vopsele pe bază de alcool”. Preferă să reprezinte pe ou florile, muşcatele, ghioceii, lalele, macii, dar şi modelul bundiţei costumului popular”. Datorită tehnicii şi culorilor folosite, ouăle decorate de Elena Todaşcă sunt cunoscute atât în expoziţiile din ţară, cât şi în cele din străinătate ca fiind “ouă vesele”. În 2012, Elena Todaşcă a reprezentat România la Târgul Internaţional de Arte şi Meşteşuguri de la Ierusalim, Israel.
