Expoziţia „Sistemul de forturi austriece de la Gura Humorului”

La Palatul Administrativ din municipiul Suceava s-a deschis ieri, în contextul manifestărilor organizate cu prilejul sărbătoririi Unirii Principatelor Române, expoziţia documentară intitulată „Sistemul de forturi austriece de la Gura Humorului”.

Expoziţia prezintă sistemul defensiv realizat în Bucovina, în perioada Unirii Principatelor Române

Expoziţia, organizată de Consiliul Judeţean Suceava şi Societatea Culturală „Ştefan cel Mare” - Bucovina, în colaborare cu Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului, prezintă publicului sistemul defensiv realizat de austrieci în Bucovina, în perioada Unirii Principatelor Române.

La deschiderea expoziţiei, vicepreşedintele CJ Suceava Alexandru Rădulescu a adresat participanţilor (în cea mai mare parte elevi de la colegiile sucevene „Ştefan cel Mare” şi „Petru Rareş” însoţiţi de profesori) salutul de gazdă, subliniind faptul că evenimentul Unirii Principatelor Române este sărbătorit, în fiecare an, prin manifestări culturale.

Condiţiile istorico-militare care au impus construirea unui sistem de fortificaţii austriece

Autorul expoziţiei, prof. dr. Mugur Andronic, preşedintele Societăţii Culturale „Ştefan cel Mare” - Bucovina, arheolog expert în cadrul Muzeului Bucovinei, a remarcat faptul că „tema expoziţiei se leagă de condiţiile în care problema Unirii Principatelor Române va deveni una de interes european în urma înfrângerii Rusiei, în 1856, de către puterile occidentale, prin prevederile Tratatului de pace de la Paris, când a început procesul istoric de materializare a dorinţei locuitorilor celor două ţări româneşti”.

Este vizată, aşa cum a precizat el, „situaţia geo-politică din partea răsăriteană a Europei, punctată de o suită de războaie ruso-turce, în care Imperiul Ţarist continua să cucerească teritorii după teritorii, practic condiţiile istorico-militare care au impus construirea unui sistem de fortificaţii austriece, la graniţa cu imperiul de la răsărit”.

Expoziţia etalează o serie de fotografii ale vestigiilor, încă vizibile, ale acestor fortificaţii

Cel mai sudic sistem defensiv,realizat în condiţiile începerii Războiului Crimeei (1853-1856), cel de la Gura Humorului, a fost conceput prin ridicarea a zece forturi din lemn şi pământ, dotate şi cu câte o construcţie de locuit (de regulă, pentru 100 de soldaţi), primele două fiind înglobate unui baraj de drum care controla şi apăra accesul dinspre Suceava spre munţi, spre Transilvania şi spre interiorul Imperiului Habsburgic.

Expoziţia etalează, în premieră absolută pentru suceveni, o serie de fotografii ale vestigiilor, încă vizibile, ale acestor fortificaţii, precum şi xerocopii după documente şi planuri care provin de la Arhivele de Stat - Fondurile Ministerului de Război din Viena, referitoare la sistemul de fortificaţii austriece de la Gura Humorului.

Subiectul acestei expoziţii a fost prezentat la Congresul Mondial de Arheologie de la Dublin

În expoziţie se fac precizări asupra evoluţiei acestui sistem defensiv, primul fort (azi inexistent, dar prezent pe harta din 1790) fiind folosit încă din primii ani ai ocupaţiei austriece.

Printr-o serie de documente de epocă se schiţează şi etapele, costurile şi dotarea cu armament a acestor construcţii.

“Desigur - a precizat dr. Mugur Andronic - prin înfrângerea Rusiei, în urma conflictului amintit, presiunea asupra frontierelor austriece scăzând, rolul strategic al acestor fortificaţii, acolo unde valea Moldovei se îngusta mult între dealuri, deci loc ideal pentru astfel de amenajări, a dispărut, iar împăratul Franz Josef şi Comandamentul General al Armatei au dispus încetarea lucrărilor şi chiar refolosirea armamentului stocat şi a materialului lemnos.”

Subiectul acestei expoziţii a fost prezentat de către dr. Mugur Andronic la Congresul Mondial de Arheologie de la Dublin (Irlanda, 2008).