Jurnalistul Tiberiu Cosovan, redactor la cotidianul Monitorul de Suceava, a încântat ochiul iubitorului de artă din urbea Sucevei cu prima expoziţie personală, inedită, vernisată ieri la Muzeul de Ştiinţele Naturii. Expoziţia „Suceava, caligrafii sentimentale”, realizată de colegul nostru, un insolit artist plastic, etalează 25 de lucrări de linogravură, care, după cum ne-a explicat autorul, este o tehnică circumscrisă artelor grafice, care permite reproducerea şi multiplicarea pe hârtie a lucrării originale realizată în relief pe o placă de linoleum.
Cele 25 de lucrări reprezintă interpretări plastice ale unor imagini de arhivă din Suceava de altădată. Acestea ilustrează obiective arhitectonice reprezentative (turnurile medievale ale Sucevei, Palatul Administrativ, Muzeul Bucovinei, Hanul Domnesc, Uzina de Apă, dar şi Casa Isopescul şi Vila Maria...), sau imobile şi secvenţe urbane dintr-o Suceavă care a dispărut pentru totdeauna (Casa Naţională, Cafeneaua Armenească, vechile locuinţe şi prăvălii din zona centrală şi de pe străzile Karl Marx, Curtea Domnească, Meseriaşilor...). După cum a spus scriitorul Ion Drăguşanul, această expoziţie semnată de Tiberiu Cosovan, „deschide larg uşile spre o lume în care el există din totdeauna, dar în care abia acum ne invită şi pe noi”.
După aproape 40 de ani, face din nou linogravură
Tiberiu Cosovan ne-a spus că expoziţia „Suceava, caligrafii sentimentale” este prima expoziţie unitară de linogravură din Bucovina şi cuprinde lucrări pe care le-a realizat anul acesta, începând cu luna martie.
„Primele încercări de linogravură le-am realizat la vârsta de 19 ani. După aproape 40 de ani, am reluat această tehnică şi a ieşit această serie de 25 de lucrări”, ne-a spus Cosovan.
Ne întrebam ce l-a determinat pe colegul nostru să realizeze acum această expoziţie. Răspunsul a fost simplu. „În unul dintre sertarele cu de toate ale mamei mele, care la anul împlineşte 90 de ani, am găsit un cuţit de linogravură, pe care l-am folosit în adolescenţă”, ne-a povestit Tiberiu. Rudimentar, cuţitul pe care singur şi-l realizase la acea vreme, i-a trezit amintiri. Şi-a cumpărat o trusă profesionistă, şi-a procurat cerneală tipografică, hârtie specială şi, la îndemnul a trei prieteni dragi, Radu Bercea, Ion Drăguşanul şi Mihai Pânzaru - PIM, a purces la muncă, în atelierul pe care singur şi l-a amenajat în apartament.
Ce a ieşit surprinde plăcut pe toată lumea. „Este o tehnică care mă satisface. În linogravură trebuie să treci prin mai multe etape, care îngreunează procesul de finalizare. Sper să fie o provocare şi pentru alţii, iar eu să nu mă opresc aici. De fapt a fost o promisiune. Când am lansat al doilea volum al cărţii, <Efigii în filigran>, am promis că până la sfârşitul acestui an voi face o expoziţie. Unii se aşteptau la pictură, a fost linogravură...”, a completat plasticianul.
Drăguşanul: Lirismul caligrafiilor lui sentimentale acoperă o largă suprafaţă a recuvântării lirice sau epico-istorice
Scriitorul Ion Drăguşanul, care i-a văzut cel dintâi lucrările, a spus că „şi în domeniul creaţiei, ca şi în presa culturală, Tiberiu Cosovan a optat pentru o tradiţie bucovineană, dar a graficii, respectiv cea a linogravurii, tradiţie exemplar încetăţenită de Rudd Rybiczka, Leon Kopelmann, Eusebiu Lipeţchi şi Vladimir Milici, linogravurile lui Tiberiu Cosovan fiind cumva înrudite cu cele lucrate, odinioară, de Rudd Rybiczka (acest „Albrecht Durer al Bucovinei”, cum i s-a spus, în toamna anului 1937, după un itinerariu expoziţional în Bucureşti, Breslau, Stuttgart, Singen, plus alte şase mari oraşe din Germania), înrudirea ţinând de luminozitatea incredibilă a lucrărilor în alb-negru, de eleganţa şi sugestivitatea liniilor, de rezolvarea spectaculoasă şi inedită a simbolisticii detaliilor”, completând că Tiberiu Cosovan de-abia acum se îndreptăţeşte a fi râvnit ca ilustrator şi, eventual, ca autor de coperte de carte, lirismul caligrafiilor lui sentimentale, profund mărturisitoare, acoperind o largă suprafaţă a recuvântării lirice sau epico-istorice.
PIM: „Tibi Cosovan emană o mare delicateţe. Expoziţia sa este ca o creaţie poetică, foarte bine executată”
Artistul plastic Mihai Pânzaru PIM l-a felicitat pe Tibi Cosovan pentru că a avut curajul să se hotărască să facă această expoziţie. „Avea acest potenţial. Şi-a creat un spaţiu de creaţie şi a lucrat, din luna martie, până spre toamnă. Prin cele 25 de lucrări, Tibi Cosovan emană o mare delicateţe. Expoziţia sa este ca o creaţie poetică, foarte bine executată. A dat strălucire negrului, aşa cum spune şi Drăguşanul”, a completat artistul.
Scriitorul Ion Drăguşanul a precizat că „extrem de interesante şi de inspirate mi s-au părut a fi, în opera lui Tiberiu Cosovan, valorificările de planuri, adică alternanţele de alb-negru ale unor fundaluri, metodă prin care artistul redimensionează şi în plan fizic, dar şi în cel metaforic, exploatând la maximum dubla luminozitate, pentru că, în gravurile lui, şi negrul devine luminos şi consistent în aură, deşi însăşi tematica vremurilor sucevene de ieri şi de astăzi, pe care o abordează în mod firesc şi aşteptat, emană, la rândul ei, o dublă luminozitate”.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Alexandru Băişanu l-a felicitat pe colegul nostru, recunoscând, iniţial, că nu a crezut că lucrările din expoziţie sunt ale lui, după care a spus că „Tibi Cosovan este un om de pus la rană, blând, generos”, la fel ca şi scriitorul Ion Drăguşanul, pe care, a spus Băişanu, „îţi doreşti să-l pui la rană... să nu se infecteze...”.
„Octombrie de Bucovina”
La vernisajul de ieri au fost prezenţi consulul general al Ucrainei la Suceava, Vasily Boieciko, şi consulul Vasily Nerovney, artişti plastici, profesori, scriitori, jurnalişti, iubitori de cultură, prieteni dragi, care cred în potenţialul lui Tibi Cosovan. Evenimentul cultural de ieri este inclus în cadrul manifestărilor culturale autumnale, „Octombrie de Bucovina”, organizate de Grupul Muşatinii, Muzeul Bucovinei şi ziarele locale „Crai Nou” şi „Monitorul de Suceava”.