Două cărţi mărturisitoare pentru arealul bucovinean, lansate ieri la Muzeul de Ştiinţele Naturii

La Muzeul de Ştiinţele Naturii din municipiul Suceava, în prezenţa unui public numeros, s-au lansat două volume de carte mărturisitoare pentru arealul bucovinean, în cadrul manifestărilor culturale ce reactivează genericul „Octombrie de Bucovina”. Ambele cărţi îl au ca protagonist pe scriitorul Ion Drăguşanul, într-un caz ca redactor de carte al unor scrieri recuperatoare („Etnii bucovinene / Armenii, Evreii, Lipovenii, Rutenii, Ţiganii”, de Dimitrie Dan), în celălalt ca autor care continuă o lucrare de referinţă pentru istoria Bucovinei, volumul III al lucrării monografice „Povestea aşezărilor bucovinene”.

După cum a explicat Ion Drăguşanul, cartea lui Dimitrie Dan valorifică cele şapte broşuri şi fascicole (trei despre armeni, câte una despre celelalte patru etnii), publicate, între anii 1890-1912, de singurul cărturar bucovinean pe care l-a oferit culturii române Suceava, broşuri şi fascicole pe cale de dispariţie, din pricina degradării extrem de puţinelor exemplare originale.

Volumul cuprinde în „Anexe” şi alte studii vechi, dar şi câte un „hronic al numelor” şi faptelor mărturisite de-a lungul istoriei (succesiuni de mărturisiri citate din documente de cancelarie domnească, din relatările călătorilor străini sau din vechea presă bucovineană, nepublicate până în vremea lui Dimitrie Dan), unele dintre acestea cu valoare exclusiv istorică (precum documentele care probează originea armenească a legendarului Iaţco, pe care l-a întâlnit Dragoş Vodă, sau documente care sugerează statutul de „resturi cumanice” al unora dintre ţiganii meşteşugari), altele cu valoare anecdotică (identificarea evreului care a adus, pentru prima dată, în 1640, în Moldova, din Galiţia, „leacul pentru holeră”, adică holerca sau horilca).

„Povestea aşezărilor bucovinene”, o recuperare de spiritualitate

Al doilea volum lansat ieri, care îl are, de această dată, ca autor pe scriitorul Ion Drăguşanul, se numeşte „Povestea aşezărilor bucovinene” - volumul III. Cartea poate fi considerată o monografie folclorică, după cum a spus autorul, „deşi înseamnă un demers singular de arheologie spirituală, în scopul identificării Datinii, deci a moştenirii spirituale europene, în lunga şi ciudata ei degenerescenţă, o moştenire pe care doar românii o mai folosesc, dar sub formă de tot mai alterate cioburi folclorice”.

Volumul III al „Poveştii aşezărilor bucovinene” înseamnă, după cum a sugerat autorul, şi o recuperare de spiritualitate, dar şi o tentativă de înţelegere onestă a ceea ce moştenim şi trebuie să ne asumăm.

„Multă muncă, multă dragoste, multă dorinţă de a arăta că Bucovina a avut mare cultură...”

Cele două cărţi lansate ieri la Muzeul de Ştiinţele Naturii din municipiul Suceava, în prezenţa consulului general al Ucrainei la Suceava, Vasily Boieciko, a consulului Vasily Nerovney, a lui Alexandru Băişanu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, a numeroşi scriitori, artişti, oameni de cultură, jurnalişti, cea a lui Dimitrie Dan, prin anexele lucrate de redactorul de carte Ion Drăguşanul, şi „Povestea aşezărilor bucovinene” - volumul III sunt, după spusele autorului Ion Drăguşanul, „prin noutate… străveche şi prin dinamismul interpretării, două cărţi scandaloase pentru suficienţi şi pentru patriotarzi; prin urmare, trântorii spiritualităţii sunt avertizaţi că, în contact cu paginile celor două cărţi, riscă letale toxiinfecţii intelectuale”.

La momentul lansării, cărturarul Ion Drăguşanul a venit în faţa iubitorilor de carte cu mai multe volume care-i poartă semnătura, cărţi care cer, după cum a spus Ion Drăguşanul, „multă muncă, multă dragoste, multă dorinţă de a arăta că Bucovina a avut mare cultură...”.