Expoziţia „Sarea, Timpul, Omul”, la Muzeul de Istorie

La Muzeul de Istorie din municipiul Suceava s-a deschis vineri expoziţia intitulată „Sarea, Timpul, Omul”, care prezintă exponate aparţinând domeniilor arheologie, istorie, etnografie şi mineralogie care fac dovada folosirii sării de către om, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre.

Expoziţia, care este itinerată prin ţară din anul 2006, este gestionată de dr. Mugur Andronic

Expoziţia, care, aşa cum a remarcat la deschidere directorul general al Muzeului Bucovinei, Constantin-Emil Ursu, este rezultatul colaborării mai multor muzee din ţară, este itinerată din anul 2006 şi gestionată de dr. Mugur Andronic, din cadrul colectivului instituţiei muzeale sucevene.

Ampla desfăşurare vizuală, care ocupă cele trei saloane de la parter destinate expoziţiilor temporare, implică - în afara Muzeului Bucovinei - participarea unui număr de zece muzee - Muzeul Carpaţilor Răsăriteni (Sf. Gheorghe), Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud (Bistriţa), Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Piatra Neamţ), Muzeul Brăilei (Brăila), Muzeul Judeţean Buzău (Buzău), Muzeul Judeţean Ialomiţa (Slobozia), Muzeul Judeţean Maramureş (Baia Mare), Muzeul Maramureşului (Sighetul Marmaţiei), Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia), Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii (Prahova) precum şi a Serviciului Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale.

„Sarea, acest nestemat al naturii”

Sarea, aşa cum a spus dr. Mugur Andronic, „acest nestemat al naturii”, este unul dintre „simbolurile vieţii”.

Mugur Andronic, care a efectuat ample cercetări în domeniu în perimetrul bucovinean, a subliniat faptul că expoziţia se referă la formele de manifestare ale sării, în subteran şi la suprafaţă, la prezenţa omului din cele mai vechi timpuri în apropierea masivelor de sare şi a surselor de apă sărată, precum şi la exploatarea sării.

Accentuând faptul că pe teritoriul României există cca. 200 de masive de sare, el a precizat că judeţul Suceava constituie o zonă în care sarea şi omul coexistă încă din  neolitic.

Eşantioane de sare, opaiţe şi felinare de mină, pive şi sărăriţe...

Expoziţia etalează eşantioane de sare gemă şi sare recristalizată, precum şi fragmente ceramice şi vase aparţinând mai multor culturi (Starcevo-Criş, Cucuteni) care cunoşteau şi foloseau sarea.

Sunt de asemenea prezentate o serie de piese arheologice (lame de silex, topoare-ciocan, securi de tip celt, seceri de bronz), precum şi diverse obiecte legate de exploatarea sării din perioada ocupaţiei austriece a Bucovinei şi, ulterior, din perioada interbelică (ciocane din lemn folosite pentru zdrobirea sării, crampoane din fier, opaiţe din fontă, lămpi şi felinare de mină, topoare şi târnăcoape, pive cu pisălog pentru sare, sărăriţe din lemn cu ornamente cioplite, bătătoare şi troace pentru apă sărată, suporturi de sare pentru animale).

Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 18 martie a.c.

Sunt prezentate şi documente referitoare la exploatarea sării (rapoarte, file de jurnal, note scrise pe o carte de cult, documente care atestă concurenţa existentă în exploatarea sării...), fotografii din ocnele de sare, planşe cu repartiţia depozitelor de sare şi a fântânilor de slatină.

Echipa de proiect de la Suceava, care-l are în frunte pe dr. Mugur Andronic, concepţie şi coordonare, implică Biroul arheologie - dr. Monica Dejan şi dr. Bogdan Petru Niculică, Secţia conservare - Tiberiu Polocoşeriu, Florentina Milici şi Varvara Scutaru, Biroul relaţii publice - Irina Ţibulcă şi Loredana Bortă, Serviciul administrativ - Dan Cotoc şi Marcel Cocoş.

Expoziţia, care poate fi vizitată până pe data de 18 martie a.c., (care a ajuns la Suceava din Maramureş), va pleca apoi la Bacău.