Narcis SIRETEANU

Pentru noi, ăştia care simţim un fluierat constant prin buzunare, criza economică nu e chiar năucitoare. Săraci am fost, săraci suntem. Dar bogătanii i-au simţit loviturile drept în moalele capului, de nu s-au mai ridicat de la podea. O grămadă de milionari români au scăpătat, fiind executaţi de bănci sau de cămătari. După ce au încercat fără succes toate căile de redresare, cei mai disperaţi dintre ei au ales soluţia extremă: şi-au făcut singuri de petrecanie. Ce-ţi faci cu mâna ta e lucru sigur.

Mă gândeam la o insultă care a făcut carieră după revoluţia anticomunistă: „Măi săracule care eşti!” Aceeaşi insultă, în care se include puţin har prevestitor, ar suna „Măi săracule care vei fi!”

Sunt vremuri când se scuipă în sân de se pot umple butoaie întregi. Nici o avere nu mai este în siguranţă.

Mă gândesc acum, că tot vine sărbătoarea aia internaţională cam tocită care le cinsteşte pe femei, cât de greu este pentru milionarii scăpătaţi. Ei erau deprinşi să se desfete sexual cu manechine superbe. Manechine de alea, le ştiţi din vedere, care prezintă moda ba pe podiumul de la Milano, ba la Paris, ca apoi să-şi prezinte nuditatea în paturile groşilor la portofel. Oare ce vor face scăpătaţii români, acum că finanţele lor se arată prea puţin virile pentru performanţele sexuale cu manechinele respective?

Depinde doar de ei. Sfatul nostru este să se comporte cu înţelepciune şi să se racordeze la sistemul noilor vremuri. Să se adapteze, fără să renunţe la manechine. Dar, în loc de costisitoarele manechine în carne şi oase, să treacă la nişte variante de criză. Adică la nişte manechine de ipsos, din cele care se pun în vitrinele magazinelor, îmbrăcate cu hainele de vânzare.

Unii, din specia lui Irinel Columbeanu, pot face pasul înainte. Ei îşi pot lua chiar de neveste nişte manechine de ipsos. Spre deosebire de cele în carne şi oase, acestea sunt mai tăcute, mai ieftin de întreţinut şi, în mod cert, de o mie de ori mai inteligente.  

Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.