Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
miercuri, 23 ian 2013 - Anul XVIII, nr. 17 (5224)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9766 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,7317 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Narcis SIRETEANU

Narcis SIRETEANU


Săracul Silviu Brucan

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Ca să căpătăm o explicaţie a înapoierii noastre ca neam, ajunge să aruncăm o privire pe lista universităţilor din Germania. Unde descoperim scris negru pe alb că prima ca vechime este universitatea din Heidelberg, înfiinţată în anul 1386. Urmează, din punctul de vedere strict cronologic, instituţiile de învăţământ superior din Leipzig (1409), din Rostock (1419), Gerifswald (1456) şi Freiburg (1457).

Să ne oprim aici, în anul 1457, cotă istorică pentru noi. În momentul când Ştefan cel Mare se suia pe tronul Moldovei, în Germania funcţionau deja cinci universităţi. Până în 1504, când viteazul nostru domnitor s-a dat jos de pe tron pentru a intra în pământ - dar nu de ruşine - nemţii au mai înfiinţat trei universităţi. Noi puneam la bordeie băşici de porc în loc de geamuri, că nu ştiam ce e sticla, voievozii noştri nici nu ştiau că trebuie să se spele pe picioare, iar ei aveau universităţi !

Când se vorbeşte despre înapoierea presei din România – reprezentată azi de specimene jenante, de care ne izbim la posturile de televiziune -, se are în vedere faptul că aceasta este mai tânără cu două sutare de ani. Dacă primele ziare pe plan mondial au apărut în Germania la 1609, iar primul săptămânal francez („La Gazette”) a fost editat în anul 1631, noi abia ne-am scremut cu „Albina românească” şi „Curierul românesc”, ambele ieşite din găoace în 1829.

Dar de învăţământul nostru superior ce să mai spunem, dacă el este decalat nu cu două secole, ci cu cinci secole, ceea ce face jumătate de mileniu !? Să ne amintim că abia în 1860 s-a tăiat himenul primei universităţii româneşti, cea din Iaşi.

În 1990, politologului Silviu Brucan i-a sărit opinia publică în capul său urât, fiindcă a estimat la 20 de ani diferenţa de civilizaţie dintre România şi statele civilizate. De fapt, distanţa este cam de 100-150 de ani. Dar cu fiecare zi decalajul se lărgeşte, fiindcă nici statele civilizate nu stau pe loc. Ele merg în singura direcţie pe care o cunosc: înainte.

 

Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Săracul Silviu Brucan.
 Vizualizări articol: 1434 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Săracul Silviu Brucan0.05

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Pamfletarul Silviu Brucan trimis de
(23 ian 2013, 19:00:02
In primul rand, Moldova voievozilor ce nu se "spalau" pe picioare a fost mult timp pustiita si ocupata de tatari. De-abia odata cu Dragos-voda, romanii refugiati in Maramures au revenit in Moldova (prin 1350, parca). Deci, pana in 1386, n-or fi avut oamenii aia timp sa construiasca vreo universitate... Cat despre tatarii ocupanti ai Moldovei timp de vreo o suta de ani, sper ca dl. autor nu are pretentia de la ei sa fi construit universitati sau sa fi (re)inventat sticla. "Voievozii nostri nu stiau... iar ei aveau universitati!". Afirmatie-pamflet pe jumatate adevarata: ei aveau universtitati. Cred ca boierii carturari (Nestor Ureche, de exemplu) l-or fi invatat ca trebuie sa se spele pe picioare. Nestor si Grigore, Miron Costin, erau scoliti in Polonia si faceau parte din gruparea nobilimii poloneze. Nu stiu daca luxosii nobili polonezi ar fi primit in "slachta" lor oameni nestiutori sa se spele, sau ce-i aia sticla. Singur motiv al folosirii basicii de porc o fi fost saracia, si nu nestiinta. Un alt voievod neinvatat sa se spele a fost membru al academiei din Berlin, anume Dimitrie Cantemir.
PS. La intemeierea Munteniei, cronicarul consemneaza venirea din Transilvania a unei mari multimi de sasi (germani, adica), acestia fiind impreuna intemeietori ai Munteniei. Cum de n-au reusit sa infiinteze nici o universitate acolo? Poate, pentru simplul motiv ca nu existau conditii pentru asa ceva, spre deosebire de Germania. Altfel, sunt sigur ca harnicii sasi ar fi adus cu ei semnele civilizatiei germane (aici autorul are dreptate, germanii sunt mai avansati decat noi, si din vina noastra, dar si din cauza conditiilor istorice diferite).

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Cum considerați că ar trebui aleși primarii și presedinții de Consilii Județene?

Un tur de scrutin
Două tururi de scrutin
Nu știu / Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei